Romfilateliacinstește olimpismul românesc prin introducerea în circulație a emisiunii de mărci poștale intitulate „100 de ani de olimpism în România”, emisiune alcătuită dintr-un timbru și o coliță care marchează împlinirea unui secol de la alăturarea țării noastre la mișcarea olimpică internațională.
Timbrul emisiunii, cu valoarea nominală de 1,00 lei,ilustrează logoul aniversar al Comitetului Olimpic Român (înființat la data de 27 martie 1914 și avându-l ca președinte pe principele Carol I al României, structură care, în 2004, sub președinția lui Octavian Morariu, a devenit Comitetul Olimpic și Sportiv Român).
Marca poștală din colița emisiunii, cu valoarea nominală de 14,50 lei,reproduce imaginea sugestivă a aprinderii flăcării olimpice.
Pierre de Coubertin, părintele olimpismului modern, a susținut valoarea sportului ca element de dialog între comunități, de promovare a păcii și de încurajare a competiției corecte dincolo de orice fel de discriminare și păcăleală.
De-a lungul timpului, forul olimpic a avut 16 președinți, personalități marcante ale momentului, Lia Manoliu fiind singura femeie care a condus mișcarea olimpică din România, o prezență apreciată pe plan intern și internațional. Lia Manoliu, o legendă a sportului românesc, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de Vară din Mexic (1968) și cu bronz la Jocurile Olimpice de Vară de la Roma (1960), respectiv Tokyo (1964), la proba de aruncare a discului, a participat la șase ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice (de la Helsinki, 1952, până la Munchen, 1972), deținând un record de longevitate olimpică menționat în „Cartea Recordurilor”.
Sporturile cu tradiție din România, care au făcut istorie în mișcarea olimpică, sunt gimnastica, atletismul, canotajul, caiac-canoe, lupte, tir, judo, scrimă, natație, haltere și box.
Prima medalie olimpică pentru România a fost cucerită de echipa de rugby, prin bronzul obținut la Jocurile Olimpice de Vară de la Paris, în anul 1924.
Românii nu au uitat nici acum titlul olimpic cucerit de Ivan Patzaichin, în 1972, la Munchen, când în seriile de calificare a finalizat cursa cu pagaia ruptă.
Milioane de români au fredonat la unison imnul țării în timp ce Nadia Comăneci uimea lumea sportului cu o performanță extraordinară – prima notă 10 din istoria gimnasticii mondiale, devenind campioană olimpică la Montreal, în anul 1976.
Idol pentru toți copiii talentați și dornici să facă performanță este și canotoarea Elisabeta Lipă, prezentă la șase ediții ale Jocurilor Olimpice. Elisabeta Lipă a fost declarată de Federația Internațională de Canotaj drept „cea mai bună canotoare a secolului XX”.
Într-un secol de olimpism, în care a participat la 19 ediții ale Jocurilor Olimpice de vară și 20 de ediții de iarnă, România și-a adjudecat 302 medalii olimpice (88 de aur, 94 de argint și 120 de bronz).
Cea mai bună clasare în ierarhia pe medalii a fost stabilită la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, atunci când Echipa Olimpică a cucerit 53 de medalii (20 de aur, 16 de argint și 17 de bronz).