Clădirea Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava, ridicată pe temeliile Curții Domnești de odinioară, și care adăpostește un foarte vechi gimnaziu sucevean, a fost, de pildă, în anul 1885, de Sfântul Ștefan, gazda unei zile din viața lui Mihai Eminescu.
Aflându-se la Cernăuți, la sora sa, Aglae Drogli, fapt confirmat și de Călinescu în cunoscuta-i carte dedicată vieții celui mai mare poet român, Eminescu a fost luat de prietenii săi bucovineni la Suceava, la sărbătoarea zilei onomastice a lui Ștefan Dracinschi, primul director român al Obergimnasiumului local.
Ștefan Dracinschi era prieten cu marele poet încă din anii petrecuți împreună la Viena, la studii, unde amândoi o simpatizau foarte mult pe aceeași domnișoară vieneză Francisca Moritz, care devine, în cele din urmă, după cum mi-a relatat și profesorul Ion Sbiera, nepotul lui Ștefan Dracinschi, soția bunicului său: „Pe când se afla la studii în capitala Imperiului Astro-Ungar, Eminescu obișnuia să frecventeze împreună cu bunicul meu, Ștefan Dracinschi, o cafenea vieneză, unde servea o frumoasă chelneriță Fanny (Francisca) și fermeca cântând din luth. Deși fusese captivat de încântătoarea chelneriță, poetul o va uita curând întrucât în viața lui intrase cu scăpărare de fulger Veronica Micle”.
Deci, Eminescu dorea foarte mult să îi vadă pe amândoi și mai ales pe Fanny, după cum se exprimase profesorul Sbiera. De asemenea, Ion Sbiera a mai spus că bunicul său după tată, I.G.Sbiera, era profesorul lui Eminescu la Cernăuți, iar cu poetul Vasile Bumbac, Mihai Eminescu se cunoștea încă de la Cernăuți, de pe băncile școlii. Nu era, așadar, nimic surprinzător că Eminescu se număra printre comeseni, alături de Vasile Bumbac, Ștefan Ștefureac, Samoil Isopescul și alții. La masa care s-a servit în localul Obergimnasiumului (în clădirea actualului Colegiu de Artă „Ciprian Porumbescu”) s-a toastat, cum era și firesc, mai întâi pentru sărbătorit, iar apoi, cu un entuziasm dezlănțuit, pentru Eminescu. Poetul n-a spus mai nimic, mulțumindu-se a zâmbi cu melancolie. În ziua următoare, un grup de elevi de la acest liceu l-au întâmpinat pe poet cu toată dragostea, abordând teme de literatură, de istorie și de cultură generală, apoi n-au mai contenit de a vorbi toată ziua.
Ceasul
Profesorul Ion Sbiera, care a făcut o mare donație Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”, nepotul lui Ștefan Dracinschi în a cărui casă a rămas, de pe strada care îi poartă numele, mi-a dăruit instrumentul muzical luth, cu care cânta bunica sa Fanny, și un ceas de buzunar „Moulinie Bautte e Moynier”, în schimbul unor mărci poștale de valoare.
Acest ceas e de argint, fără serie, al cărui mecanism e de alamă, executat manual, cadranul e făcut din argint fin, pe care sunt notate cu cifre romane în stil baroc-rococo. Ceasul se întoarce cu o cheie separată de ceas. Mai distingem și o ureche de care este legat un lănțișor de argint. Mecanismul ceasului este prevăzut cu o carcasă de protecție, marcată tot cu același nume menționat mai sus și care este din același material ca și mecanismul ceasului. Diametrul ceasului este de 6 centimetri. Pe capacul exterior din spatele lui, este o lucrătură manuală, un subiect aplicativ prezentând o temă antică, luată din Biblie. Este gravat Ahașver, nume dat în Vechiul Testament regelui persan Xerxe I și regina Estera de origine iudee, vestită pentru frumusețea ei. În fața lui Xerxe I este îngenuncheată Estera, care prin rugămintea ce i-o adresează, a împiedicat masacrarea compatrioților săi. Toga ei este ridicată de o servitoare. Regele Xerxe I i-a întins sceptrul de aur, deci i-a dat posibilitatea ca să îl atingă, după cum se vede pe ceasornic, altfel ar fi fost executată. Pe capacul ceasornicului mai sunt arătați la întoarcerea în sala tronului, soldații care stau de pază cu halebarde în mâini. În jurul scenei, pe marginile capacului sunt încadrate aceste personaje istorice în ornament baroc-rococo din secolul XVIII. Cadranul de argint este lucrat în aceeași manieră baroc-rococo.
Inscripții
Pe capacul din interior sus sunt încrustate patru litere chirilice BKMM care ar însemna probabil inițialele numelui Veniamin Costache Mitropolitul Moldovei. Argumentăm acest lucru prin faptul că în casa parohială de la biserica Sf. Înviere din Suceava în care a locuit poetul și preotul Nicolae Ustianovici, prieten bun cu tata lui Mihai Eminescu, s-a găsit cartea „Iubitoriul de înțelepciune”, scrisă cu caractere chirilice în anul 1831 și cumpărată de mine, care are două predoslovii. Una a boierului Iordachi Balș care a construit și biserica din comuna Dumbrăveni (Suceava) și altă predoslovie este a mitropolitului Moldovei Veniamin, în care aduce elogii boierului Balș, semnându-se cu aceste patru inițiale, care se găsesc încrustate și pe acest ceasornic. Iar mai jos pe același capac sunt încrustate două litere tot cu alfabet chirilic, P.V., probabil inițialele numelui Paisie Velicicovschi, starețul Mănăstirii Dragomirna și apoi al celei de la Neamț.
Profesorul Ion Sbiera mi-a mărturisit că acest ceasornic a rămas la bunicul său Ștefan Dracinschi, căruia i l-a făcut cadou de ziua sa Mihai Eminescu. El mi-a mai dat un tablou înfățișând chipul lui Ștefan Dracinschi și o fotografie cu bunica sa, Fanny, de pe care s-a pictat renumita pânză care se află la Muzeul ecumenic din Dumbrăveni, localitate unde, probabil a văzut lumina zilei poetul nepereche.
Prof.arhid. Ștefan Hreniuc
