Povestea Cetății de Scaun a Sucevei, deși se petrece în spatele unor ziduri medievale, nu începe cu ”A fost odată ca niciodată”, pentru că este o poveste care se scrie încă. Pentru cei care nu știu, este povestea unei cetăți care nu a fost cucerită niciodată în urma unui asediu, deși oștiri impresionante au încercat să-i dărâme uriașele ziduri.
Istoria și legendele spun că doar trădătorii i-au deschis porțile în fața dușmanilor, care au vrut apoi să o șteargă de pe fața pământului. Au umplut-o cu praf de pușcă și au încercat să o spulbere în văzduh. În zadar. I-au îmbrăcat zidurile în lemne și paie și i-au dat foc. N-au reușit să o distrugă în totalitate.
Secolele au trecut, boierii, cavalerii și domnițele au schimbat straiele medievale cu blugi, iar cetatea a început să fie reconstruită piatră peste piatră. Și a ajuns să fie din nou „asediată”. De turiști, de această dată. Au început să vină cu sutele, zi de zi, își amintește Marcel Catrinari, unul dintre cei mai vechi ghizi ai Cetății de Scaun. ”În perioada estivală, aveam 30-40 de grupuri pe zi”, ne spune ghidul.
Anii au trecut, iar principala atracție în urbea Sucevei au devenit mallurile. De la zecile de grupuri de turiști de odinioară, curtea cetății se golise din nou. Nimeni nu mai „asedia” cetatea lui Petru Mușat și a lui Ștefan cel Mare, deși porțile îi erau larg deschise.
Primii cavaleri și domnițe au reapărut în noiembrie 2006
Supărat că până și localnicii au ajuns să ocolească cetatea care cândva era mândria Sucevei, că în două zile turiștii terminau de văzut toate monumentele din oraș și plecau grabnic spre alte zări, un tânăr arheolog ce tocmai devenise director la Muzeul Bucovinei, Emil Ursu, a decis că situația asta trebuie să se schimbe. Și așa a devenit personajul principal al poveștii noastre.
Pentru că în urmă cu aproape 10 ani, în Cetatea de Scaun a Sucevei au reapărut domnițele, cavalerii, boierii, străjerii și tot alaiul domnesc. Au început să se audă din nou săbii în luptă, zăngănitul armurilor, tropote de cai, chicote de domnițe, acorduri de trubaduri, menestreli și truveri.
Era în august 2006. Prima ediție a Festivalului Medieval „Ștefan cel Mare”. ”A început cu foarte puțin public. Cred că erau 20-25 de oameni în cetate. Festivalul a început dimineață, de la ora 10.00, și evident că cei 20-25 de oameni erau turiști ocazionali, nu suceveni, neapărat. De altfel, nici unii dintre colegii mei de la muzeu nu credeau probabil în acest eveniment”, rememorează Emil Ursu prima zi a primei ediții a festivalului medieval.
Vestea că Cetatea lui Ștefan a prins din nou viață s-a răspândit repede în târg și, a doua zi, au fost 6.000 de vizitatori. Acesta a fost numărul de oaspeți al primei ediții.
Festivalul lui Emil Ursu creștea într-un an cât altele în 10 și a ajuns să fie cel mai important eveniment medieval din țară. Parada cavalerilor și domnițelor, cu care începe de fiecare dată festivalul, este cea mai lungă din România și se pare că și din Europa Centrală și de Sud-Est. Sute de personaje medievale străbat orașul în drumul lor spre cetate, adunând mii de privitori. Iar anul acesta, la cea de-a 10-a ediție a festivalului, s-a întâmplat un lucru care i-a arătat lui Emil Ursu că toate eforturile sale nu au fost în zadar. ”Când am ajuns cu parada în cartierul George Enescu a început o ploaie foarte serioasă. Ei bine, publicul nu s-a mișcat, indiferent dacă avea sau nu umbrele”, a spus Emil Ursu, cu emoție în glas.
A doua zi, spectatorii erau cu miile la poarta Cetății. Localnici și turiști, deopotrivă, și un alai impresionant de personaje medievale.
Ioan de Ziebenburger, cavaler al Ordinului Paladinilor de Terra Medies, a declarat că de mult nu a mai văzut ”atât de multă lume medievală, adunată împreună”. ”S-a ajuns ca Suceava să aibă cel mai mare festival medieval”, declara public Ioan de Ziebenburger, la ediția din vara 2016.
Cetatea are propria ei viață, pe care o împărtășește cu vizitatorii
Odată cu festivalul, a crescut și numărul de turiști care au venit să viziteze Cetatea lui Ștefan. Muzeograful Ciprian Popovici ne-a convins cu cifre. În 2005, la cetate au fost 58.728 de vizitatori. Numărul lor a crescut până în 2009, când a ajuns la 77.362. Odată cu începerea restaurării, în 2010, și cu restricționarea accesului, numărul vizitatorilor a scăzut până la 42.578, în 2014, pentru a începe din nou să crească după finalizarea lucrărilor până la 130.630, în 2016 (până la începutul lunii noiembrie). În luna august a acestui an au fost 38.480 de vizitatori, ne spune Ciprian Popovici.
Festivalul medieval de la Suceava este o călătorie în timp, cu sute de ani în urmă. De dimineață până seara, cu teatru, concerte de muzică și dansuri medievale, scenete cu lupte, prezentări de arme și armuri, îmblânzitori de flăcări, dresori de păsări de pradă, turniruri și multe altele sunt patru zile de istorie în direct, între zidurile fortăreței medievale.
Poți crede că povestea se încheie aici, odată cu plecarea ultimului vizitator de la festival. Că până la ediția viitoare peste cetate domnește liniștea. Ei bine, nu.
Chiar dacă nu e festival, zi de zi din spatele bătrânilor pereți de piatră se aud voci. Sunt holograme care apar și dispar dintre ziduri și spun istoria cetății și a acelor vremuri, în care te întorci grație unui senzor sau la o simplă apăsare a unui buton. Zidurile fortificației medievale prind viață și după lăsarea întunericului. Un click și ai istorie. În imagini și cuvinte.
Mai trebuie să spunem că restaurarea Cetății de Scaun, cu peșcheș luat de la străini, s-a făcut tot în urma inițiativei lui Emil Ursu. Iar datoria noastră, a tuturor, este să fim străjerii cetății, ai moștenirii lăsate de marele voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, și să continuăm a scrie povestea. Pentru urmașii urmașilor noștri.
