La vârful puterii oamenii se schimbă, dar apucăturile rămân. Se pare că năravurile sunt trecute pe inventar, iar când intră în birourile spațioase, noii conducători n-au încotro și trebuie să le folosească. Apucături deplasate sunt în toată țara și, normal că avem și noi, aici, la Suceava. Avem un PSD într-o nouă prezentare care se cheamă Uniunea Județeană Alianța D.A. + PC (fostul PUR). La aceasta trebuie atașați și apoliticii făcuți la apel de seară, în seara de dinaintea nopții care a marcat trecerea dintre anii 2005 și 2006. „Elvețienii” de azi îi înlocuiesc cu succes pe „elvețienii” de ieri. Cel puțin la capitolul sensibilitate, însă nu una la suferințele boborului elector, ci la relatările presei. Și când spun asta nu mă gândesc că un numit sau altul ori un ales sau altul încearcă să-și schimbe comportamentul după criticile presei, ci la faptul că opozanților de ieri, puternicilor de azi, li se urcă sângele la cap atunci când o știre, un reportaj sau un comentariu îi atinge în vreun fel sau altul. Toți sunt gingași din cale-afară de spui că-s domnișoare de pension și nu ditamai vlăjganii care-s obișnuiți cu toate șmecheriile pământului. Și astăzi, ca și ieri, ca și alaltăieri, ca și-n 2003, voci nervoase îți spun la telefon că puteai să nu scrii despre mișcarea șpăgilor în natură sau voci supărate te roagă să te faci că nu vezi că prăjina ți-a rămas cam mică și că nu mai poți ajunge cu aceasta la nasul unui înalt funcționar public. Bineînțeles că din toată povestea n-au cum să lipsească zvonerii și răspândacii și scenariile în care apar grupuri de interese nelegitime, invidiile, caprele moarte ale vecinilor și caii verzi pe pereți.
Pe vremea când se aflau în Opoziție, actualii șefi se bucurau nespus de mult când foștii șefi, actualii opozanți, o încasau, și-și doreau mai mult sânge. Acum, când le-a venit lor rândul la încasat, dar și la funcții și învârteli, nu-i bine. Și e normal, că doar nici ăia de-au fost, nici ăștia care sunt și, din nefericire, nici ăia care vor veni (sau reveni) nu-s elvețieni. Dar măcar bine că ne putem bucura de marmotele din reclama de la „Milka” și de ciocolata elvețiană.
