Elita facultăților de medicină pleacă din România

Fenomenul migrației medicilor din România îngrijorează asociațiile profesionale ale acestora, mai ales că printre cei care pleacă sunt absolvenți și specialiști foarte buni. Academicianul Irinel Popescu, șeful Centrului de transplant renal de la Spitalul Fundeni, prezent săptămâna trecută la Zilele Medicale ale Sucevei, a declarat, într-o conferință de presă, că cei care pleacă sunt ”elita facultăților de medicină”, iar efectele se vor vedea și mai pregnant în viitor.
Renumitul profesor a arătat că, din păcate, organizarea sistemului medical românesc nu este în stare să stimuleze medicii să rămână în țară, nici financiar, nici prin aprecierea pe care le-o arată autoritățile statului și societatea. Profesorul Irinel Popescu a amintit cu amărăciune accidentul din Munții Apuseni, de anul trecut, când avionul care transporta o echipă de transplant s-a prăbușit, iar prima preocupare a anchetatorilor a fost să întrebe ce căutau doctorii în avion în afara programului de lucru. ”Șansa noastră a fost că există o prevedere legală conform căreia echipele de transplant trebuie să fie la dispoziție 24 de ore din 24. Fără posibilitatea de a li se plăti orele suplimentare”, a arătat medicul.
Despre migrația și statutul medicilor au mai vorbit, în cadrul conferinței Zilele Medicale ale Sucevei, profesorul universitar Vasile Astărăstoae și reputatul neurochirurg Vasile Ciubotaru. În direcția timpului de lucru nenormat a abordat problema și doctorul Vasile Ciubotaru, care a întrebat retoric dacă a văzut cineva un chirurg care a plecat acasă la jumătatea operației pentru că s-a terminat programul. Dr. Ciubotaru a spus că legislația românească pare a pleca de la ideea că scopul medicului este de a lua mită și că acesta ar acorda asistență medicală diferențiat. ”Medicul este obligat să ofere asistență medicală atât prietenului, cât și dușmanului și trebuie să păstreze taina a ceea ce află în exercitarea profesiei sale. Am ajuns să fim puși la stâlpul infamiei”, a mai spus neurochirurgul.
În primele 3 luni ale anului, 970 de medici au solicitat actele pentru a putea profesa în străinătate
Potrivit prof. Astărăstoae, un rol important în determinarea medicilor români să părăsească țara l-a avut această ”medicină defensivă” pe care sunt forțați să o practice doctorii în România. ”Acuzațiile de corupție și malpraxis sunt cele două săbii ale lui Damocles care stau tot timpul deasupra medicului, ca să nu deschidă gura. Este întreținută frica. Din cauza fricii, medicii se blindează cu documente și recomandă foarte multe investigații de care nu au nevoie”, a spus prof. Astărăstoae. El a amintit un studiu efectuat de un doctorand, conform căruia peste 60% dintre investigațiile la computer tomograf ale unui lot de pacienți de la o clinică universitară, urmărit timp de 3 ani, nu erau necesare, dar au fost recomandate de medici pentru a se feri de eventuale acuzații că nu au făcut totul, în cazul unor eventuale complicații.
De asemenea, statutul de funcționar public pe care îl au medicii care lucrează în spitalele de stat din România îi obligă pe aceștia să declare orice infracțiune de care iau cunoștință, sub sancțiunea unei pedepse cu închisoarea de la 1 la 5 ani. ”Medicii nu pot fi martori sau denunțători pentru pacienții lor, cu excepția infracțiunilor viitoare ce pun în pericol viața, sănătatea și integritatea corporală ale altora. Altfel, ce încredere se poate construi între medic și pacient când acesta se gândește că orice spune în cadrul anamnezei poate fi denunțat?”, a arătat profesorul.
La toate aceste probleme, răspunsul medicilor a fost migrația, consideră Vasile Astărăstoae, pentru că, a spus el, ”pe primul loc nu sunt banii, ci posibilitatea de a face o carieră profesională solidă”. După statistici, anual intră în sistemul medical românesc 3.000 de specialiști și ies 4.000. Conformsecretarului general al Colegiului Medicilor din România, Viorel Rădulescu, în primele trei luni ale acestui an, 970 de medici au solicitat certificate de conformitate pentru a putea profesa în străinătate.