Programul final de guvernare introduce noi obiective și ținte în special de natură economică, menționând totodată și problema eliminării vizelor pentru SUA, dar elimină din priorități recuperarea Tezaurului de la Moscova. Politica Externă a României este al 25-lea dintre cele 29 de capitole ale programului de guvernare, fiind structurat pe 8 obiective de guvernare.
Varianta finală a programului de guvernare conține modificări ale principalelor obiective ale Guvernului Boc.
Astfel, în varianta inițială erau stabilite opt obiective de guvernare: consolidarea rolului României în UE ca membru activ și influent; susținerea integrării Republicii Moldova în UE pe baza principiilor democratice de tip european; promovarea parteneriatelor strategice și a parteneriatelor de cooperare ale României în plan bilateral și multilateral; promovarea intereselor de securitate ale statului român.
De asemenea, reconfigurarea și consolidarea profilului regional al României, promovarea intereselor economice și comerciale ale statului român și ale firmelor românești, serviciul consular funcțional și de calitate, în interesul cetățeanului român și promovarea imaginii României în străinătate erau printre cele opt obiective cuprinse în programul de guvernare publicat inițial la începutul săptămânii.
În varianta finală, rămân tot opt obiective de guvernare, dar modificate. Acestea sunt: consolidarea rolului României în UE ca membru activ și influent; susținerea integrării Republicii Moldova în UE pe baza principiilor democratice de tip european; asigurarea unei vecinătăți stabile, democratice și prospere; promovarea parteneriatului strategic cu SUA; promovarea parteneriatelor de cooperare ale României în plan bilateral și multilateral; promovarea intereselor de securitate ale statului român; promovarea intereselor economice și comerciale ale statului român și ale firmelor românești și susținerea și protejarea drepturilor și intereselor tuturor cetățenilor români, indiferent unde s-ar afla.
Așadar, în ceea ce privește obiectivele, varianta finală a programului de guvernare, introduce asigurarea unei vecinătăți stabile, democratice și prospere și promovarea parteneriatului strategic cu SUA ca obiective de guvernare.
De asemenea, obiectivele explicite ale serviciului consular funcțional și de calitate, în interesul cetățeanului român și promovarea imaginii României în străinătate nu se regăsesc între cele opt obiective ale programului final, care menționează însă protejarea drepturilor și intereselor tuturor cetățenilor români, indiferent unde s-ar afla.
Programul cuprinde de asemenea o serie de direcții de acțiune, în dreptul fiecăreia fiind cuprinse o serie de măsuri, modificate comparativ cu varianta inițială.
Astfel, prima dintre direcțiile de acțiune cuprinse în programul de guvernare inițial o reprezintă consolidarea rolului României în UE ca membru activ și influent. În acest sens, programul impune „inițiativă și acțiune dinamică politico-diplomatică pentru punerea în valoare a statutului României, al șaptelea stat ca dimensiune și potențial în UE”, „depășirea, pe termen scurt, a etapei monitorizărilor post-aderare, prin reformele necesare de ordin intern și acțiune diplomatică profesionistă la nivelul UE” și „susținerea unei soluții rapide pentru intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și prezervarea avantajelor”.
Varianta finală a programului propune doar „acțiune dinamică politico-diplomatică pentru punerea în valoare a statutului României, al șaptelea stat ca dimensiune și potențial în UE”, elimină sintagma „pe termen scurt” în ceea ce privește „depășirea etapei monitorizărilor post-aderare, prin reformele de ordin intern și acțiune diplomatică eficienta la nivelul UE” și lasă nemodificată problema „susținerii unei soluții rapide pentru intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și prezervarea avantajelor”.
De asemenea, varianta finală a programului de guvernare propune promovarea unei relații transatlantice politice, economice, de securitate și culturale privilegiate dar și „pregătirea instituțională a diplomației românești pentru participarea activă în viitorul serviciu diplomatic extern al UE” – elemente care nu se regăseau în varianta inițială.
De asemenea varianta finală a programului de guvernare menționează „asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru lucrătorii români în spațiul UE (libera circulație a forței de muncă)”.
În ceea ce privește susținerea integrării Republicii Moldova în UE pe baza principiilor democratice de tip european, o altă direcție de acțiune în politica externă a României, programul de guvernare în varianta finală nu conține modificări esențiale cu excepția unei inserării unei prevederi noi, potrivit căreia este avută în vedere „încurajarea investițiilor românești, inclusiv prin constituirea unui fond de garanții pentru investitorii români”.
Asigurarea unei vecinătăți stabile, democratice și prospere, noul obiectiv introdus în varianta finală a programului de guvernare, prevede, ca direcții de acțiune: susținerea perspectivei europene și euro-atlantice a statelor din Balcanii de Vest și garantarea unui traseu european predictibil Serbiei, pentru asigurarea extinderii stabilității și prosperității în spațiul ex-iugoslav; susținerea Turciei în drumul ei către Uniunea Europeană și consolidarea cooperării dintre UE și NATO, pe de o parte, și statele din regiunea Mării Negre, Ucraina, Georgia, Armenia și Azerbaidjan, pe de altă parte.
De asemenea, sunt avute în vedere „articularea Parteneriatului Estic cu celelalte priorități regionale ale României”, „implementarea Sinergiei Mării Negre, în vederea transformării acestei zone într-un spațiu de stabilitate, securitate, prosperitate și democrație”, „participarea României la inițierea și dezvoltarea unor mecanisme eficiente de prevenire și soluționare a conflictelor în regiunea Mării Negre” și „consacrarea regiunii Mării Negre ca spațiu european de importanță strategică pentru NATO și UE”.
Sunt avute în vedere, la acest capitol, „aprofundarea relațiilor politice și economice cu Asia Centrală, inclusiv prin consolidarea inițiativelor comunitare în această zonă”, dar și valorificarea potențialului economic și de transport fluvial al Dunării (legătura Dunăre-Main-Rin; legătura între Marea Neagră și Marea Nordului), inclusiv din perspectiva implicațiilor asupra mediului.
„Promovarea coridorului pan-european 7 de transport, atragerea de investiții în zona pe care o administrăm (complementar fondurilor comunitare) pentru ca acest coridor să devină un coridor de transport performant”, se arată în varianta finală a programului de guvernare.
În ceea ce privește promovarea parteneriatului strategic cu SUA, varianta finală a programului de guvernare are în vedere diversificarea formelor de consultare politică bilaterală, în paralel cu dezvoltarea relațiilor economice bilaterale și creșterea investițiilor americane în România precum și readucerea în atenție a problemei aderării României la programul scutirii de vize.
Referitor la promovarea parteneriatelor de cooperare ale României în plan bilateral și multilateral, varianta finală a documentului prevede o serie de măsuri detaliate, cum ar fi valorificarea relațiilor bilaterale privilegiate (Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania) în promovarea de inițiative comune; promovarea, în continuare, a deschiderii în relațiile bilaterale cu Federația Rusă, în special în domeniul economic; contribuția activă la relațiile UE-Rusia și fructificarea relațiilor politice tradiționale de parteneriat cu China, în primul rând economic.
„Vor fi stimulate investițiile chineze în România și vor fi promovate, în același timp, interesele comerciale românești în China”, precizează documentul potrivit căruia România va acționa pentru recuperarea piețelor externe pierdute după 1989, printr-o diplomație economică profesionistă, în parteneriat cu mediul de afaceri.
„Ne propunem să colaborăm cu pionierii tehnologiilor de vârf – Japonia, Coreea de Sud, Israel, dar și cu puterile emergente, cu enorme piețe interne – India, Brazilia”, se arată în programul de guvernare care prevede, de asemenea, că România va valorifica bunele relații cu statele arabe, în scopul promovării intereselor economice, dar și în spiritul facilitării dialogului între civilizații și promovării păcii.
Reconfigurarea relațiilor cu țările din America Latină și Africa, în cadrul coordonatelor de acțiune politică promovate la nivel comunitar și în spiritul potențialului tradițional al relațiilor bilaterale, este de asemenea un alt punct pe agenda programului de politică externă al viitorului Guvern..
Este, de asemenea avută în vedere „implicarea sporită în procesul de reformare și eficientizare a instituțiilor din sistemul ONU, inclusiv Consiliul de Securitate, sistemul OSCE, Consiliul Europei și organizațiile regionale”, continuarea campaniei pentru aderarea la OCDE precum și o acțiune sistematică pentru preluarea unor poziții importante de conducere în organizațiile internaționale – toate fiind elemente care nu erau trecute inițial în programul de guvernare.
Varianta intermediară a programului menționa doar „promovarea parteneriatelor cu țările puternice din Europa și din lume, cu care România are tradițional relații privilegiate, cum ar fi parteneriatele strategice cu Franța și Marea Britanie, parteneriatul special cu Italia”, „încheierea unui parteneriat strategic cu Germania” și „recuperarea potențialului uriaș de colaborare cu țările cu care avem în comun filonul latin: Franța, Spania, Italia, Portugalia”.
Referitor la promovarea intereselor de securitate ale statului român, varianta inițială a programului de guvernare prevedea „consolidarea profilului României ca membru activ și influent al NATO, concomitent cu susținerea rolurilor complementare ale UE și NATO în domeniul securității internaționale”, „implicarea activă în dezvoltarea acțiunilor UE în domeniile politicii externe, de securitate și apărare comune (PESC și PESA), în special în domeniile de expertiză confirmată a României în zonele din vecinătate și în privința frontierei externe”, „prezența activă a UE în zona est-europeană și în cea caspică, ca element cheie pentru generarea unor soluții politice la conflictele înghețate din regiune” și „onorarea angajamentelor militare în Irak și Afganistan, concomitent cu mutarea mai rapidă a centrului de greutate pe dezvoltarea capacităților civile de reconstrucție post-conflict, în coordonare cu aliații, inclusiv pentru stabilirea și implementarea unui calendar clar de retragere graduală din teatrele de operațiuni”.
Varianta finală a programului precizează că „consolidarea profilului României ca membru activ și influent al NATO, concomitent cu susținerea rolurilor complementare ale UE și NATO în domeniul securității internaționale” va fi făcută „în linie cu Strategia de Securitate Națională a României”.
De asemenea, este nuanțată exprimarea referitoare la implicarea în teatrele de operații. Astfel, varianta finală a documentului prevede „onorarea angajamentelor militare în Irak și Afganistan, concomitent cu mutarea mai rapidă a centrului de greutate pe dezvoltarea capacităților civile de reconstrucție post-conflict, în coordonare cu aliații, inclusiv pentru stabilirea și implementarea unui calendar de retragere graduală din teatrele de operațiuni”.
Referitor la promovarea intereselor economice și comerciale ale statului român și ale firmelor românești, o altă direcție de acțiune identificată în cadrul programului de guvernare, modificările față de varianta inițială nu sunt semnificative.
Astfel, sunt menționate „acțiuni politico-diplomatice pentru susținerea promovării exporturilor românești și atragerea de investiții străine” dar și „susținerea implementării proiectului coridorului energetic Marea Caspică – Marea Neagră, prevăzut de Strategia UE pentru Asia Centrală, în vederea valorficării potențialului de tranzit al României, inclusiv prin transformarea portului Constanța într-un important punct nodal și logistic”.
O modificare există în ceea ce privește securitatea energetică, unde varianta finală a programului prevede „trecerea la etapa de implementare a proiectelor Nabucco, PEOP și terminalul LNG de la Constanța”.
Referitor la „susținerea și protejarea drepturilor și intereselor tuturor cetățenilor români, indiferent unde s-ar afla”, programul de guvernare prevede „păstrarea și dezvoltarea identității religioase, lingvistice, culturale și politice a membrilor comunităților românești din afara granițelor”, „intensificarea eforturilor de promovare a culturii românești în spațiul UE”; „continuarea programului de valorizare a contribuției culturii române la patrimoniul cultural european comun”; „susținerea unui dialog intercultural cu spatii din afara continentului european (Orientul Mijlociu și Extremul Orient, America Latină, Africa)”; „implicarea sporită a structurilor nonguvernamentale ca element important al rețelei instituționale de promovare a culturii românești în străinătate”.
Este de asemenea avută în vedere consolidarea parteneriatelor MAE cu Ministerul Culturii și Cultelor, Patriarhia Română, Institutul Cultural Român, Academia Română și asociații ale românilor de peste hotare.
Varianta finală a programului menționează de asemenea și „simplificarea procedurilor consulare, reducerea birocrației și asigurarea unor servicii de calitate”; „extinderea rețelei consulare (inclusiv prin utilizarea consulatelor mobile) atât în UE, cât și în spațiul extracomunitar”, ”reducerea taxelor consulare percepute cetățenilor români în străinătate”, ”constituirea unui fond special pentru situații de urgență aflat la dispoziția consulatelor României”.
