Eliberarea unor rețete false de către un „grup organizat” a fost sesizată încă din 2009 de către Ministerul Sănătății (MS) și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), care indicau o fraudă cu valoare preliminară estimată la peste 21 de miliarde de lei vechi.
În 24 septembrie 2009, Ministerul Sănătății a înaintat Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție o sesizare, însoțită de documente doveditoare pentru continuarea investigațiilor, care indica o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde de lei, comisă de un prezumtiv „grup organizat”. Sesizarea a fost formulată în contextul problemelor de finanțare a programelor naționale de diabet și oncologie înregistrate la jumătatea lui 2009. Atunci, Ministerul Sănătății a dispus constituirea unei Comisii de evaluare și monitorizare a comisiilor comune de specialitate din MS și CNAS care gestionau cele două programe naționale.
La acea dată, ministrul Sănătății Ioan Bazac a cerut retragerea dreptului de a mai prescrie rețete, până la finalul anchetei, în cazul medicului diabetolog Tiberiu Mogoș din București, citat în raportul MS privind frauda de peste 21 miliarde lei de la programul național de diabet, demnitarul spunând că vrea recuperarea pagubei și închiderea farmaciei implicate.
Frauda preliminară era „aferentă unei singure prezumtive rețele, investigațiile asupra altor cazuri de fraudare fiind în curs și doar la început”, după cum se menționa în raportul comisiei de anchetă.
Primele verificări ale Comisiei comune au relevat multiple nereguli de o gravitate „excepțională” în prescriere în cazul medicului Tiberiu Mogoș.
Legat de respectivul caz, ministrul Bazac se arăta convins că foarte multe dintre medicamente au fost prescrise numai pe hârtie. „N-au fost eliberate, n-au ajuns niciodată în farmacie. Este doar un circuit scriptic în farmacie. Mai mult de atât, verificările ministerului au arătat că la farmacia respectivă au fost decontate 9.000 de rețete dubioase. Asta înseamnă că este posibil să existe și alți medici implicați în acest circuit. Este o problemă și cu cei care se ocupă de validarea acestor rețete, probabil că ar fi trebuit să se sesizeze dacă era decontată o rețetă de un miliard de lei. Eu mă aștept ca toți cei care sunt implicați în rețea, n-am să ezit să o numesc așa, vor fi sancționați administrativ și legal”, a mai spus, în septembrie 2009, Ioan Bazac.
Tot atunci, Bazac a mai spus că oricărui fel de furnizor, institut medical sau farmacie, care se află în contract cu CNAS și care a comis o fraudă în această relație, i se va rezilia contractul și, timp de cinci ani, nu va mai avea voie să intre în relație cu CNAS. Ministrul mai anunța, în 2009, că va extinde ancheta la Iași și Cluj, unde există informații că numărul prescrierilor și valoarea rețetelor sunt, de asemenea, foarte mari.
„Eu mă aștept, de data asta, ca toți cei care sunt implicați în rețea, și n-am sa ezit să o numesc așa, vor fi sancționați atât administrativ, cât si legal. Din punctul meu de vedere, la terminarea anchetei, am să solicit respectivei unități medicale să desfacă contractul de muncă al medicului care a prescris aceste retețe, urmând ca apoi să sesizăm Colegiul Medicilor pentru tot ce înseamnă dreptul de practică. Instituțiile statului își vor face datoria și, mai mult de atât, prejudiciul va fi recuperat”, a mai spus ministrul de atunci al Sănătății.
Totodată, Bazac a subliniat că prejudiciul din cazul rețetelor false trebuie recuperat. „Sumele trebuie recuperate, inclusiv CNAS va deveni parte civilă în acest proces, iar din 2010, în toate programele naționale derulate de CNAS și MS, se vor face licitații naționale, mecanism ca în UE. Achiziționăm medicamente direct de la producător, la prețul cel mai mic din Europa, un preț reglementat. Vom solicita ca în preț să fie incluse costuri de transport, depozitare și distribuție”, a mai spus Bazac, în toamna lui 2009.
Potrivit verificărilor Comisiei comune, medicul Tiberiu Mogoș a prescris două rețete cu medicamente antidiabetice, fiecare în valoare de circa 110.000 de lei, în condițiile în care tratamentul respectiv costa, în medie, 1.195 de lei pe an pentru un pacient, iar prescrierile nu se fac pe o perioadă mai mare de 90 de zile.
Fiecare dintre cele două rețete includeau prescrieri de câte 270 de bucăți de stilouri cu insulină. Potrivit experților comisiei, cantitatea prescrisă acoperă tratamentul unui diabetic pe 22 de ani. În plus, același medic ar fi prescris peste 600 de rețete pentru tratamente de 90 de zile, cu o valoare medie de 3.000 lei, mult peste costul mediu anual al tratamentelor pentru un diabetic. De asemenea, medicul ar fi prescris lunar doze de 90 de zile de medicație specifică acelorași pacienți..
Comisia a identificat și faptul că, în majoritatea cazurilor, rețetele prescrise de medicul din București au fost eliberate de aceeași farmacie (2Na). Pe codul unui singur medic, farmacia a mai înregistrat și rețetele altor cinci medici diabetologi, încălcând regulile și reglementările CNAS, mai spunea MS în raportul din septembrie 2009.
În 3 martie 2010, procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului instanței supreme i-au pus sub acuzare pe medicul Tiberiu Mogoș și pe administratorul lanțului farmaceutic 2Na, Georgeta Oprea, pentru o fraudă de 21 miliarde de lei vechi, în urma eliberării unor rețete pentru diabetici.
Potrivit procurorilor Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, Mogoș a fost acuzat de fals intelectual, complicitate la înșelăciune, abuz în serviciu contra intereselor publice, iar față de Georgeta Doina Oprea s-a dispus începerea urmăririi penale pentru fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și înșelăciune, întrucât, în baza actelor medicului, a decontat medicamentele la CNAS.
Anchetatorii au stabilit că, în perioada octombrie 2008 – august 2009, Mogoș a prescris 73 de rețete gratuite în care au fost consemnate date de identitate ale unor persoane decedate, precum și alte două rețete „cu încălcarea normelor legale”.
Procurorii au mai anunțat atunci că verifică modul în care au fost eliberate 3.000 de rețete, existând însă suspiciunea înregistrărilor false pentru circa 9.000 de rețete.
Suspiciunile de fraudă au apărut și pentru că pe rețete erau trecute combinații de medicamente care erau nerecomandate.
În dosarul privind eliberarea unor rețete pentru diabetici au fost dispuse și percheziții la farmacii. Anchetatorii au descins, astfel, la sediul farmaciei 2Na din zona Unirii, precum și la alte două depozite de medicamente, de unde au fost ridicate documente și computere.
Tot în martie 2010, președintele de atunci al CNAS, Lucian Duță, considera cazul Mogoș un succes al informatizării sistemului sanitar, precizând că va grăbi implementarea acestuia în Capitală, unde informatizarea acoperea atunci doar 10-15 la sută din rețeaua sanitară.
Cazul Mogoș era însă cunoscut organizațiilor profesionale încă din 1997, când medicul a fost sacționat cu mustrare de către Colegiul Medicilor București (CMB), pentru că a prescris insulină cât pentru un județ unui pacient. Sancțiunea a fost ridicată de Colegiul Medicilor din România, pentru ca, în 2009, cazul să fie iar în atenția CMB.
Sancțiuni similare au primit profesorul Iulian Mincu și șeful de secție în care lucra medicul Tiberiu Mogoș, Emil Trifan, după cum declara, în 21 ianuarie 2010, fostul director al Institutului de Nutriție și Boli Metabolice, profesorul Constantin Ionescu-Târgoviște.
„Îmi pare rău că este vorba despre un coleg de-al nostru din institut. Nu știu ce pile avea pentru că a reușit să prescrie de câte 30 de ori, chiar 50 de ori mai mult decât orice alt coleg diabetolog”, a mai spus Ionescu-Târgoviște, despre Mogoș, în 2010.
La rândul său, președintele Colegiului Medicilor din București (CMB), profesorul Ioan Lascăr, spunea, în ianuarie 2010, că are cunoștință despre acest caz. „Acum, avem un dosar foarte mare, legat de cazul Mogoș. În primul rând, ne-am autosesizat în acest caz, după ce în 2009, a fost intens mediatizat. Apoi, am primit alte reclamații de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de la Ministerul Sănătății. Noi așteptam câteva indicii alte procurorilor, fiind o anchetă pe rol”, a susținut Lascăr.
Elvira Gheorghita, elvira@mediafax.ro
