Elevii sunt puțin informați în legătură cu reglementările programei școlare, mulți dintre ei neputând să emită vreo părere despre acest subiect, iar 26 la sută, deși parțial de acord cu schimbările preconizate, recunosc că au prea puține informații, rezultă dintr-un studiu realizat de Ordes.
Studiul prezentat, vineri, de Asociația Ordes arată că elevii sunt slab informați cu privire la reglementările programei școlare, lucru reflectat prin numărul celor care nu pot emite nicio părere referitoare la direcția și prioritățile acesteia.
„Doar 26 la sută dintre repondenți sunt parțial de acord cu schimbările preconizate în învățământ, în același timp recunoscând că dețin puține informații despre acest subiect”, precizează inițiatorii studiului.
Principala funcție a școlii ar trebui să fie, în opinia a 49 la sută dintre repondenți, cea de pregătire și de îndrumare către o carieră, dar în România nu există un serviciu de orientare profesională a elevilor spre anumite profesii care se potrivesc aptitudinilor lor.
„Prin urmare, putem concluziona că opțiunile elevilor către o anumită profesie (și implicit facultate) sunt rezultatul unor procese afective mai puțin influențate de recunoașterea obiectivă a realității”, se mai arată în studiu.
Cercetarea are ca obiectiv surprinderea percepției despre rolul școlii românești, despre imaginea profesorului, precum și cuantficarea aprecierilor elevilor cu privire la calitatea învățământului românesc.
Cei 348 de repondenți, elevi ai claselor IX-XI, au răspuns la 15 întrebări grupate în trei module interrelaționate.
În urma discuțiilor purtate cu elevii, s-a stabilit că aceștia percep în mod subiectiv cadrul școlar în care își desfășoară activitatea zi de zi.
Astfel, elevii acumulează în școală multe cunoștințe, dar nu suficiente despre modalitățile de acțiune socială, despre diagnosticarea și rezolvarea situațiilor sociale și resimt capacitatea scăzută a instituției școlii de a-i „învăța” să acționeze în situații sociale, de a-i pregăti pentru muncă și viață.
Ei au afirmat că doresc „învățare prin acțiune”, învățare practică, apropiată de cerințele vieții, singura posibilitate eficace de pregătire socială.
„Răceala în relațiile cu profesorii este explicată de unii liceeni prin diferența de mentalitate, ei considerând că profesorii aparțin unei perioade istorice diferite, fiind educați în perioada comunistă, limitată în ceea ce privește unele principii de educație, în timp ce elevii sunt formați într-o societate democratică, cu vederi mult mai largi asupra relațiilor dintre oameni. Această răceală este generată pe de o parte de indiferența unor profesori, lipsiți de înțelegere pentru elevi și problemele lor, iar, pe de altă parte, de influențele pe care mass-media, publicațiile, cărțile, filmele le exercită asupra adolescenților, inducându-le un conținut deformat al noțiunii de școală și disciplină școlară”, precizează inițiatorii studiului.
Un alt motiv pentru care climatul din școli nu este considerat întotdeauna satisfăcător este dat de impunerea unei „distanțe sociale” adoptate de către unii dintre profesori prin întreținerea relațiilor reci, a birocrației.
„O altă concluzie a raportului sugerează faptul că elevii își doresc o mai mare angajare a lor în acțiunile școlare, precum și o mai semnificativă participare la viața socială a școlii. Întrucât informația acumulată în școală este resimțită ca fiind foarte mare și puternic diversificată, propunând și promovând valori, atitudini și comportamente diferite, elevii oscilează frecvent între dorința de libertate și constrângerile școlii sau ale părinților, între efortul de care este nevoie pentru a face față cerințelor școlare și dorința de a avea alte activități, în gestionarea și organizarea timpului”, se mai arată în studiu.
Cercetarea face parte din programul „Tineri în Interacțiune”, care urmărește să ajute tinerii să facă față mai bine provocărilor în relațiile sociale și personale, ajutându-i să-și clarifice sistemul de valori, să se autocunoască, să-și depășească crizele de identitate și să comunice eficient.
