„Elemente răsăritene în ținuturile extracarpatice (secolele VI-X)”, la Editura Muzeului Bucovinei

Dacă zilele trecute semnalam apariția la Editura „Karl A. Romstorfer” a volumului „Epoca Bronzului în Podișul Sucevei”, al arheologului dr. Bogdan Petru Niculică, iată că aceeași editură a Muzeului Bucovinei a scos de sub tipar o lucrare din același domeniu al cercetării vestigiilor arheologice, cu titlul „Elemente răsăritene în ținuturile extracarpatice (secolele VI-X)”, care poartă semnătura dr. Monica Dejan.
Lucrarea reproduce teza de doctorat susținută de Monica Dejan la Facultatea de Istorie a Universități „Al.I. Cuza” din Iași
Lucrarea (peste 400 de pagini), finanțată de Consiliul Județean Suceava prin Muzeul Bucovinei, care reproduce teza de doctorat susținută de Monica Dejan în anul 2006 la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, este structurată în VII capitole,cărora li se adaugă un rezumat în limba engleză, o bogată bibliografie și o secțiune cu ilustrații, care prezintă – pe circa 50 de pagini – un material de susținere alcătuit din planșe, hărți, tezaure, restaurări de piese ceramice, figurine antropomorfe, inventare de morminte, precum și diverse obiecte (monede, podoabe) și reconstituiri de piese vestimentare și elemente de harnașament.
Cele VII capitole vizează „Istoricul cercetărilor”, „Migrațiile din sec. VI-VII și impactul lor asupra teritoriului carpato-dunărean”, „Societatea extracarpatică și migrația slavilor (sec. VI-VII)”, „Societatea extracarpatică la cumpăna dintre milenii (sec. VIII-X)”, „Stepa euro-asiatică și nordul Dunării. Legături politice și economice (sec. VI-X)”, „Concluzii”, „Repertoriul descoperirilor”.
„Influențele venite din Răsărit (…) nu au avut decât o importanță periferică în viața comunităților locale”
Lucrarea, așa cum aflăm din textul introductiv, „își propune să cerceteze un fenomen mai puțin remarcat din istoria comunităților locale începând cu sfârșitul sec. VI și până la începutul celui de-al doilea mileniu d.Hr.”.
Este vorba, așa cum se menționează în continuare, de faptul că „lumea rurală de la nordul Dunării”, obligată să se adapteze și „să dezvolte o economie în care cele mai multe dintre bunuri erau produse în cadrul comunității”, se deschide „către stepă, către Asia, către lumea regală”, după cum afirma N. Iorga.
În capitolul cu „Concluzii”, autoarea lucrării accentuează faptul că „influențele venite din Răsărit, fie prin intermediul slavilor, fie prin intermediul nomazilor, nu au avut decât o importanță periferică în viața comunităților locale, dar însemnătatea lor este reală, dovedind modul în care, chiar și în acea epocă, comunitățile cu obiceiuri și ocupații diverse știau să beneficieze de conexiunile dintre ele”.
„Repertoriul descoperirilor” aduce în atenție cercetările și descoperirile din România, Republica Moldova și Ucraina
De remarcat faptul că „Repertoriul descoperirilor” aduce în atenție cercetările și descoperirile întâmplătoare din județele Argeș, Bacău, Botoșani, Buzău, Călărași, Constanța, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Iași, Ilfov, Neamț, Prahova, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vrancea și Suceava (albia răului Suceava, Arbore, Șipot, Udești), dar și de dincolo de frontiere, din Republica Moldova și Ucraina.
Coperta I (realizată de dr. Bogdan Niculică) prezintă un colan din tezaurul de la Răducăneni – din colecțiile Complexului Muzeal Național Moldova Iași, și o monedă (avers, revers), fals anonim, Califatul Arab (661-750), din colecția Muzeului Bucovinei Suceava.