El așteaptă și contribuția noastră

„Și s-au adunat apostolii la Iisus și I-au spus Lui toate câte au făcut și au învățat. Și El le-a zis: Veniți voi înșivă de o parte, în loc pustiu, și odihniți-vă puțin. Căci mulți erau care veneau și mulți erau care se duceau și nu mai aveau timp nici să mănânce. Și au plecat cu corabia spre un loc pustiu, de o parte. Și i-au văzut plecând și mulți au înțeles și au alergat acolo pe jos de prin toate cetățile și au sosit înaintea lor. Și ieșind din corabie, Iisus a văzut mulțime mare și I s-a făcut milă de ei, căci erau ca niște oi fără păstor, și a început să-i învețe multe. Dar făcându-se târziu, ucenicii Lui, apropiindu-se, I-au zis: Locul e pustiu și ceasul e târziu; Slobozește-i, ca mergând prin cetățile și prin satele dimprejur, să-și cumpere să mănânce. Răspunzând, El le-a zis: Dați-le voi să mănânce. Și ei I-au zis: Să mergem noi să cumpărăm pâini de două sute de dinari și să le dăm să mănânce? Iar El le-a zis: Câte pâini aveți? Duceți-vă și vedeți. Și după ce au văzut, I-au spus: Cinci pâini și doi pești. Și El le-a poruncit să-i așeze pe toți cete, cete, pe iarbă verde. Și au șezut cete, cete, câte o sută și câte cincizeci. Și luând cele cinci pâini și cei doi pești, privind la cer, a binecuvântat și a frânt pâinile și le-a dat ucenicilor, ca să le pună înainte, asemenea și cei doi pești i-a împărțit tuturor. Și au mâncat toți și s-au săturat. Și au luat douăsprezece coșuri pline cu fărâmituri și cu ce-a rămas din pești. Iar cei ce au mâncat pâinile erau cinci mii de bărbați. Și îndată a silit pe ucenicii Lui să intre în corabie și să meargă înaintea Lui, de cealaltă parte, spre Betsaida, până ce El va slobozi mulțimea.” (Marcu 6, 30-45)
Ucenicii Domnului Iisus Hristos au fost puși în dilemă atunci când au fost îndemnați să ofere hrană mulțimilor. Au calculat imediat și au ajuns la dezarmanta concluzie că doar doi pești și cinci pâini sunt insuficiente. De unde să ia 200 de dinari pentru a putea cumpăra hrană pentru câteva mii de oameni? Au fost buni contabili, însă uitau că Domnul Hristos era cu ei. Aici descoperim modul cum lucrează Dumnezeu: El așteaptă și contribuția noastră, adică acea puțină osteneală personală. Mântuitorul privește spre cele cinci pâini și cei doi pești, apoi, în chip dumnezeiesc, le înmulțește. Din mâna Sa divină le oferă ucenicilor, iar aceștia le împart mulțimilor. Ni se mai spune că la urmă s-au adunat douăsprezece coșuri cu firimituri. Și firimiturile aveau în ele semnul binecuvântării și al milostivirii divine. Darurile aduse la Sfânta Liturghie prin pogorârea Sfântului Duh devin Trupul și Sângele Domnului Hristos. Din ele se împărtășesc credincioșii întru nădejdea vieții celei veșnice.
(Pr. Dumitru Păduraru, sursa: Ziarul Lumina)