Vot secret

Ei îl aleg pe viitorul Patriarh



ÎPS Pimen, Aurel Goraş, Vasile Lupu, Dumitru Teodorescu
ÎPS Pimen, Aurel Goraş, Vasile Lupu, Dumitru Teodorescu

– ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ierarh care face parte din Sfântul Sinod, și protopopul de Câmpulung Moldovenesc, Aurel Goraș, din partea clericilor, vor avea drept de vot la alegerile în care se va desemna viitorul Patriarh al României
– Alături de ei, ca reprezentanți laici în Colegiul Electoral Bisericesc, vor hotărî soarta noului patriarh Dumitru Teodorescu, directorul Cotidianului „Crai nou Suceava”, împreună cu avocatul Vasile Lupu
ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ierarh care face parte din Sfântul Sinod, și protopopul de Câmpulung Moldovenesc, Aurel Goraș, din rândul clericilor, vor avea drept de vot la alegerile în care se va desemna viitorul Patriarh al României. Alături de ei, ca reprezentanți laici în Colegiul Electoral Bisericesc, din partea Centrului eparhial Suceava, vor hotărî soarta noului patriarh Dumitru Teodorescu, directorul Cotidianului „Crai Nou” Suceava, împreună cu avocatul Vasile Lupu, fost parlamentar PNȚCD.
Dumitru Teodorescu este de mulți ani membru al Adunării Eparhiale, și, spune el, „deputăția aceasta este onorifică”, și a fost pentru a doua oară confirmat ca deputat și nominalizat pentru o nouă candidatură pentru Adunarea Națională Bisericească.
În conformitate cu Statutul de funcționare a Bisericii Ortodoxe Române, viitorul Patriarh va fi ales de Colegiul Electoral Bisericesc, prin vot secret, dintre doi sau trei candidați desemnați de Sfântul Sinod. În reglementările oficiale, se spune că votul pentru noul ales va fi dat “cu frică de Dumnezeu și sub însuflarea Duhului Sfânt”. Contactat telefonic, preotul Aurel Goraș, protopopul de Câmpulung Moldovenesc, ne-a spus că l-a cunoscut personal pe regretatul Părinte Teoctist, care a fost și la sfințirea bisericii pe care a ridicat-o la Moldovița, în anul 1982, de aceea îi este foarte greu să se gândească la faptul „că trebuie înlocuit cu altcineva”. „Mai mult, este prematur să ne dăm cu părerea, să dăm declarații, cât timp Preafericitul Teoctist este încă pe pământ. Să lăsăm aceste lucruri pentru următoarea perioadă, din respect pentru personalitatea acestui om”, ne-a mai spus părintele Goraș. Directorul Cotidianului „Crai nou” Suceava, Dumitru Teodorescu, este de părere că poziția pe care o are în Colegiul Electoral Bisericesc îi impune discreție. „Avem un statut care trebuie respectat. Sunt obligat să îl respect, de aceea pot să spun doar că până în momentul în care Sfântul Sinod nu va desemna candidații la demnitatea de Patriarh al României, nu pot să îmi dau cu părerea. Atunci când voi cunoaște candidații, mă voi gândi să votez persoana care va corespunde cu așteptările mele, ale noastre. Este normal să mă gândesc la ce este mai bine pentru Bucovina, dar asta nu înseamnă că știu deja pe cine voi desemna prin vot secret, dacă încă nu au fost aleși candidații. Va fi un vot al conștiinței”, a mai spus Teodorescu. Un alt laic care va vota pentru desemnarea viitorului patriarh al României, avocatul Vasile Lupu, spune că încă nu s-a hotărât asupra opțiunii sale. „Mă voi ruga la Dumnezeu să-mi dea gândul cel bun. Eu cred că Biserica Ortodoxă Română ca rămâne stabilă, iar lucrurile bune realizate de Prea Sfințitul Teoctist vor fi continuate. Cât despre vot pot spune că acesta este secret și nu mă pot pronunța, iar hotărârea o voi lua după ce mă voi consulta îndelung. Oricum, până la terminarea funeraliilor nu se cade să ne pronunțăm pentru această problemă”, a declarat Vasile Lupu. Cel de-al patrulea membru cu drept de vot, ÎPS Pimne, nu a dorit să se pronunțe asupra acestui subiect. Oricum, rămâne de văzut în ce tabără se vor situa cei patru reprezentanți ai județului Suceava în lupta pentru stabilirea viitorului patriarh. O eventuală greșeală i-ar putea costa în viitor pe prelații din Bucovina o simpatie pentru tabăra adversă viitorului patriarh, de aceea jocurile se anunță deosebit de încrâncenate.
– Votul politicienilor atârnă greu în alegerea viitorului Patriarh
Colegiul Electoral Bisericesc este organul electiv central pentru ierarhia bisericească superioară. Este format din membrii Sfântului Sinod, reprezentanții eparhiilor în Adunarea Național Bisericească, membrii clerici și mireni ai Adunării eparhiale a eparhiei vacante, decani ai Facultăților de Teologie și directori ai Seminariilor Teologice Liceale (câte unul pentru fiecare Mitropolie).
Printre reprezentanții laici ai eparhiilor în Colegiul Electoral Bisericesc se numără și nume foarte cunoscute, precum președintele PNȚCD, Marian Petre Miluț, vicepreședintele PD Sorin Frunzăverde, vicepreședintele PNL Cornel Popa, academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, senatorul Dorel Onaca și Gheorghe Martin, fost prefect al Constanței.
Votul lor va atârna greu la alegerea viitorului Patriarh, din moment ce, din aproximativ 180 de membri ai Colegiului Electoral Bisericesc, circa 70 sunt ale laicilor.
Locotenența patriarhală, adică interimatul până la alegerea noului conducător al Bisericii Ortodoxe Române, durează 41 de zile. Patriarhia Română este compusă din șase mitropolii, zece arhiepiscopii, 16 episcopii plus, în afara țării, alte trei mitropolii și o arhiepiscopie. Toate acestea au câte un reprezentant în Sfântul Sinod. Din rândul lor, vor fi aleși doi sau trei candidați pentru funcția de Patriarh. Se vehiculează, însă, cel puțin patru nume. Primul pe listă este mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înalt Prea Sfințitul Daniel. Un prim semnal a fost lansat de Sfântul Sinod: a fost desemnat interimar. Conform statutului BOR, cel care asigură interimatul nu are voie să candideze pentru scaunul patriarhal, dar Sinodul i-a permis lui Înalt Prea Sfințitului Daniel acest lucru.
195 de voturi pentru alegerea noului Patriarh al României
Colegiului Electoral Bisericesc (CEB), organismul căruia îi revine sarcina alegerii noului Patriarh, are în total 195 de membri, fiind format din Adunarea Națională Bisericească (ANB) și Adunarea Eparhială a Sfintei Arhiepiscopii a Bucureștilor. 88 dintre membrii CEB sunt mireni, dar peste 70% dintre aceștia sunt conectați politic.
Adunarea Națională Bisericească are 165 de membri, fiind compusă din cei 51 de ierarhi ai Sfântului Sinod și din cei 12 decani și directori ai instituțiilor de învățământ teologic. Restul de 102 membri ai ANB sunt clerici din toată țara și laici, reprezentanți ai episcopiilor.
Raportul dintre reprezentanții episcopiilor este de un cleric la doi laici. Astfel, episcopiile din România sunt reprezentate de 68 de laici și 34 de clerici.
Alături de ANB, în CEB apar și membrii Adunării Eparhiale a Sfintei Arhiepiscopii a Bucureștilor, în număr de 30. Dintre aceștia, 20 sunt laici, iar 10 sunt clerici. Astfel, noul Patriarh al României va fi ales de 107 clerici și de 88 de laici.



Recomandări

Recepție la terminarea lucrărilor de restaurare și conservare a patrimoniului cultural al bisericii din lemn din Mănăstioara

Recepție la terminarea lucrărilor de restaurare și conservare a patrimoniului cultural al bisericii din lemn din Mănăstioara
Recepție la terminarea lucrărilor de restaurare și conservare a patrimoniului cultural al bisericii din lemn din Mănăstioara

Cele mai bune cărți publicate în anul 2024, cărți ale scriitorilor suceveni, premiate, joi, la Muzeul de Științele Naturii

Cele mai bune cărți publicate în anul 2024, cărți ale scriitorilor suceveni, premiate, joi, la Muzeul de Științele Naturii
Cele mai bune cărți publicate în anul 2024, cărți ale scriitorilor suceveni, premiate, joi, la Muzeul de Științele Naturii

Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților: precizări referitoare la fostul preot Viorel Sidoriuc și poziția lui față de Biserica Ortodoxă

Primul hram al Sfinților Cuvioși Paisie și Cleopa în mănăstirea închinată lor în localitatea Vadu Negrilesei

Primul hram al Sfinților Cuvioși Paisie și Cleopa în mănăstirea închinată lor în localitatea Vadu Negrilesei
Primul hram al Sfinților Cuvioși Paisie și Cleopa în mănăstirea închinată lor în localitatea Vadu Negrilesei