Efectul Mitzi Mitzi este o fostă pisică maidaneză englezoaică. De culoare gris-beige cu pete negre, având o personalitate foarte sociabilă și o fire jucăușă, ea a fost îndrăgită de persoana care a doptat-o, o doamnă din zona de asistență medicală, tot englezoaică și ea. Cum doamna respectivă lucra într-o rețea medico-socială pentru persoanele vârstnice, adesea o lua pe Mitzi cu ea la lucru. Toate colegele o îndrăgiseră pe Mitzi. Toți colegii o iubeau pe Mitzi. De la brancardieri și până la profesori universitari. Nu mai vorbim de pacienți. În primul rând aceștia beneficiau de Efectul Mitzi: pisica sărea după ghemotoacele și biluțele făcute din rețetele și prospectele medicale; pisica făcea tumbe printre picioarele pacienților părăsiți de familii sau pur și simplu întristați de problemele sociale și medicale ale vărstei a treia; pisica era în stare să dea numere gratuite de umor pentru orice persoană dispusă să îi dea atenție, or câți bolnavi și bătrâni nu au suficient timp de a privi în gol, nefericiți și însingurați? iar astfel, golul lor de altădată era luat de prietenoasa Mitzi.
Câștigul obținut în aceste clinici prin aplicarea Efectului Mitzi este imens: pacienții se vindecă mai repede, își înfruntă mai ușor problemele de viață, sunt mai optimiști și mai sociabili. Pe de altă parte, medicii și corpul de asistenți, psihologii și lucrătorii din asistența-socială implicați în proiecte, dau randament mai bun și sunt mai legați de pacienții lor. Calitatea vieții și muncii tuturor a sporit incontestabil prin Efectul Mitzi.
Mitzi muncește pe rupte, așadar, pentru binele speciei umane, cu care cooperează excelent. Își câștigă, astfel, existența cinstit. Ba, are chiar și o cotă profesională. Clinicile se bat pentru Mitzi, facând coadă la serviciile ei. Mitzi are contracte pe câte un semestru sau două la diverse clinici din țară, fiind permanent invitată să lucreze cu câte una din ele, pe bază de programări și liste de așteptare. Canalul Animal Planet relatează frecvent despre reușitele sale profesionale.
Abia din vara viitoare, Mitzi va fi disponibilă pentru a lucra la o clinică pentru vârstnici de lângă Londra, iar la ora actuală Mitzi desfășoară un program pentru bolnavii de cancer din Scoția. Efectul Mitzi s-a extins între timp. Peste tot în Occident, în spitale, clinici, cu precădere în medii unde copiii, vârstinicii și bolnavii au nevoie de îmbunătățiri reale ale mediului lor și ale comunicării, acțiunilor umane le sunt adăugate și programe de lucru cu animalele-cetățeni. Probabil că nimeni nu este mai plin de iubire față de semenii umani decât un animal-cetățean. Iubirea și devotamentul lor față de oameni întrece iubirea oamenilor față de oameni.
De la animalul vagabond, la cetățean
În România, animalele și oamenii vagabonzi încă sunt marginalizați printr-o crasă indiferență și discriminare. Astfel fiind tratați, astfel refuzându-li-se orice șansă, ei au devenit o serioasă problemă a societății: ei continuă să sufere, să prolifereze și să aducă pe lume alți urmași lipsiți de șansă, ducând tot o viață lipsită de demnitate, ba, în plus, fiind implicați într-o existență atroce derivată din lupta pentru supraviețuire.
Primăriile sunt deja depășite de rezolvarea problemei animalelor comunitare, ca și ONG-urile. Asta nu înseamnă că trebuie să capitulăm. În mod realist, însă, la ora actuală este necesară și adăugarea unei inițiative cetățenești, care să regleze controlul și implicarea umană în problema animalelor abandonate. Am adoptat, acum zece ani, un astfel de animal părăsit, iar cu timpul acesta și-a dovedit calitatea unui membru de familie de neînlocuit: prin atașament, prin comportamentul frumos, prin aportul său la binele casei.
O urgență: inițiativa cetățenească pentru salvarea animalelor – cetățean
Recensământul – Fiecare asociație de locatari își poate identifica, prin intermediul iubitorilor de animale (și sunt cu nemiluita, căci suntem o țară creștină, totuși!), un fel de evidență a animalelor ce s-au aciuat în jurul blocurilor și cartierelor.
Mica investiție controlată – Și apoi, prin colectă publică și parteneriate cu medicii veterinari, animalele pot fi sterilizate și tratate în mod civilizat, pentru ca înmulțirea lor să nu mai scape de sub control, iar astfel se împiedică proliferarea unor tragedii infinit dureroase la care suntem zilnic martori (animalele mor în chinuri, de boli grave, fără asistență, sau prin agresivitate intraspecifică, prin accidente sau de mâna omului, umilite sau inducând la rândul lor durere datorită violenței maladive or de apărare; subsolurile blocurilor se umplu de cadavrele puilor născuți în anonimat și apoi abandonați de înseși animalele flămânde, se creează astfel focare de boli în blocuri).
Adoptia și ocrotirea – Tot oamenii pot identifica persoane interesate de adoptarea și îngrijirea animalelor, sau instituții ce le pot integra în forme de activitate absolut normale și corecte pentru o lume sănătoasă.
A avea grijă de spațiul nostru vital de cetățeni ai unui oraș înseamnă a ne asuma responsabilitatea pentru toate problemele care ne implică și pe noi și care așteaptă soluții și din partea noastră. Nu vor veni mereu organizațiile guvernamentale sau din alte țări ca să ne spele copiii din orfelinate, să ne adopte animalele aruncate printre blocuri sau să ne integreze cerșetorii ori minoritățile atât de discriminate. Pur și simplu, așa cum au putut și englezii, și americanii, și francezii sau alte nații, va trebui să începem și noi să ne rezolvăm problemele, pe măsură ce reușim să depășim mentalitățile de copii orfani sau de oameni lipsiți de voință și soluții cu care ne-a lăsat comunismul. Prin sacrificii, prin organizare, prin asumarea răspunderilor ce revin omului acestui mileniu, vom ajunge și noi la strategii de microgrup care își menține, prin inițiative cetățenești locale, sănătatea și liniștea. Iar animalul-cetățean, animalul care a fost abandonat printre oameni și este obligat să trăiască după legile orașului, este una dintre problemele celor care trăiesc la bloc.. Încercați.
(În fotografie, Pisica Tzunami: am adoptat-o acum zece ani și a devenit un membru de familie fidel. Este astfel ferită de atacuri, de foame, de nașteri multiple și împovărătoare, de accidente rutiere, de viață degradantă. Oferă în schimb căldură, are grijă de casă, este vânătorul care ne scapă de insecte și animale mici și nedorite, este asistentul pentru gimnastică medicală și oferă spectacole gratuite de divertisment și entertainment).
