Muzeul Bucovinei a găzduit, în perioada 1 – 20 decembrie 2019, expoziția intitulată „Efecte” care reunește în acest cadru expozițional lucrări semnate de doi artiști suceveni, Adrian Leonard MELISCH (pictură) și Valentin TIPA (sculptură).
Așa cum ne-au obișnuit de ceva timp, acești doi artiști revin în fața publicului sucevean iubitor de artă, cu o impresionantă expoziție care de fiecare dată uimește prin noutate, autenticitate și îmbinarea selectivă cu alte filiere artistice. Cu ocazia vernisajului care a avut loc pe data de 2 decembrie ne-am bucurat pe lângă creațiile lor și de un microrecital muzical (orgă, vioară, chitară) a unor elevi de la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava, dar și de o poezie a lui Nicolae Labiș, recitată atât de demn de tânăra Adela Șulea.
Această expoziție reprezintă o ocazie excepțională ca să ne delectăm cu lucrări de artă ce dețin o stabilitate fără cusur, un rafinament cromatic interesant și sunt realizate la o proporție ideală pentru o desfășurare spațială reală.
Adrian Leonard Melisch (Leo) se dezlânțuie din nou cu jocul hipnotic folosindu-se genial de o mobilitate excesivă.Impresionează prin vigoarea creațiilor proiectate, realizând o translație aproape perfectă în artă a unei disponibilități manifestate năvalnic. Cu toate acestea se simte căldura umană acolo unde, în imperiul formei pure apare ideea aceea de răceală a absolutului.
Pictorul evită imitarea și creează sinteze posibile, sugerând frumosul formelor vii și încearcă o oarecare detașare în fața motivului plastic, ceea ce nu e la îndemâna oricărui artist.
Valentin Tipa preia un anume fond de subiecte și motive pe care le structurează continuu, le îmbogățește.La el, accentul cade pe vigoarea expresiei și echilibrului tensiunilor interne, gata să se smulgă stării latente spre a explora spațiul. Lucrările alese de Valentin, riguros selectate, alcătuiesc un univers plastic congruent, de vibrantă esență românească, vădind disponibilități artistice deosebite.Ador faptul că în sculpturile lui el doar sugerează semnificațiile formei nu conturul ei, convins că expresivitatea e conținută nu afișată. Impresia de spontană și forța gestului rămâne nealterată.
Revenirea constantă în atenția publicului a celor doi expozanți nu face decât să confirme respectul acestora pentru arta autentică și pentru subiecte care, tratate cu o deosebită seriozitate și sensibilitate, crează universuri picturale și sculpturale demne de un exercițiu de admirație.
Delia Ioana LEIZERIUC – critic de artă
