Într-un context educațional marcat de diversitate tot mai accentuată și de nevoia integrării tehnologiei în mod relevant, educația incluzivă devine nu doar un ideal, ci o necesitate. Răspunzând acestor provocări, în cadrul proiectului Erasmus+ 101196790–IDEATE–ERASMUS-EDU-2024-PEX-TEACH-ACA pentru educație digitală incluzivă și responsabilizarea cadrelor didactice, Colegiul Național ”Mihai Eminescu”, împreună cu Casa Corpului Didactic ”George Tofan”, a pilotat un curs de formare dedicat profesorilor, menit să sprijine dezvoltarea unor practici didactice adaptate realităților actuale din școală. Cursul este un produs al Consorțiului acestui proiect Erasmus+ la care au contribuit instituții partenere din Europa: Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitaet Bielefeld din Germania, Universitatea „Panepistimio Patron” din Grecia, Universita Degli Studi Di Perugia din Italia, Universidad De Lleida din Spania, Inspectoratul Școlar Județean Suceava, Casa Corpului Didactic „George Tofan” Suceava, Associació Lleidatana Per La Síndrome De Down (Down Lleida) din Spania, Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Suceava și Assist Software SRL.
Cursul s-a adresat profesorilor aflați în activitate, pornind de la o constatare importantă: mulți dintre aceștia nu se simt suficient pregătiți pentru a gestiona diversitatea din clasă sau pentru a integra eficient instrumentele digitale în procesul educațional. În acest sens, programul pilot al proiectului Erasmus+ IDEATE și-a propus să reducă aceste decalaje printr-o abordare structurată, dar flexibilă, centrată pe nevoile reale ale cadrelor didactice.
Cursul pilot a fost organizat în patru module complementare, fiecare vizând o dimensiune esențială a practicii didactice incluzive.
Primul modul, dedicat cunoștințelor de bază, a construit un cadru conceptual comun, abordând teme precum incluziunea, neurodiversitatea și digitalizarea. Participanții au explorat atât perspective teoretice, cât și cadre de politici educaționale, fiind încurajați să înțeleagă intersecția dintre aceste domenii în contexte reale de predare.
Cel de-al doilea modul a vizat dezvoltarea competențelor personale ale cadrelor didactice, precum conștientizarea de sine, reglarea emoțională, reziliența și empatia. Aceste dimensiuni, adesea neglijate în formarea tradițională, sunt esențiale pentru gestionarea situațiilor complexe din clasă și pentru prevenirea epuizării profesionale.
Al treilea modul a pus accent pe managementul clasei în medii incluzive, promovând o abordare preventivă și orientată spre relații. Au fost discutate concepte precum învățarea socio-emoțională, sprijinul comportamental pozitiv și proiectarea universală pentru învățare, toate având ca scop crearea unui climat educațional bazat pe participare, predictibilitate și sentiment de apartenență.
În cadrul modulului dedicat instrumentelor digitale, participanții au fost invitați să depășească perspectiva tehnică asupra tehnologiei și să adopte o abordare critică, fundamentată pedagogic. Accentul a fost pus pe selectarea și utilizarea responsabilă a resurselor digitale, în funcție de nevoile elevilor și de obiectivele educaționale, evitând astfel utilizarea tehnologiei fără un obiectiv bine definit.
Un element definitoriu al cursului IDEATE îl reprezintă abordarea metodologică, care îmbină contribuțiile teoretice cu activități practice și faze de reflecție. Participanții au fost implicați în sarcini variate – de la analize de caz și exerciții de poziționare, până la activități de proiectare și reflecții individuale – menite să faciliteze transferul cunoștințelor în practica didactică.
Deosebit de important a fost accentul pus pe reflecția profesională. Cadrele didactice au fost încurajate să își analizeze propriile convingeri, rutine și experiențe, într-un cadru sigur și lipsit de presiunea evaluării. Această abordare a contribuit la dezvoltarea unei înțelegeri mai nuanțate a incluziunii, nu ca un set de reguli fixe, ci ca un proces continuu de adaptare și decizie profesională.
În cadrul pilotării, formatorii (Dorina Cocari, Daniela Zup, Anamaria Catargiu, Daniela-Irina Melisch) au avut rol de facilitatori al învățării, nu doar de furnizori de informație. Aceștia au susținut dialogul, colaborarea și schimbul de experiențe între participanți, adaptând conținutul și metodele la nivelul și nevoile grupului.
De asemenea, s-a acordat o atenție deosebită gestionării diversității din grupul de formare. Diferențele de experiență, nivel de încredere sau deschidere față de noile abordări au fost valorificate ca resurse de învățare, nu ca obstacole.
Pilotarea cursului a evidențiat atât interesul crescut al cadrelor didactice pentru formarea în domeniul educației incluzive, cât și necesitatea unor astfel de inițiative la scară mai largă. Participanții au apreciat caracterul practic al activităților, relevanța temelor abordate și oportunitatea de a reflecta asupra propriei practici într-un cadru colaborativ.
Într-un sistem educațional aflat în continuă transformare, proiecte precum Erasmus+ IDEATE contribuie la dezvoltarea unei culturi profesionale bazate pe reflecție, adaptabilitate și responsabilitate. Mai mult decât atât, ele susțin construirea unui mediu educațional în care fiecare elev are șansa de a participa, de a învăța și de a se dezvolta în funcție de propriul potențial.
Prof. Daniela-Irina Melisch
