Din ce în ce mai mulți cumpărători de carte preferă, în ultimul timp, coșul virtual în locul plimbărilor prin librării. E vorba de comoditate, dar mai ales de greutatea de a găsi unele titluri în orașe cu proastă distribuție.
În plus, pe site prețurile pot fi mai mici, cu toate că majorarea taxei de ramburs de către Poștă a determinat unele edituri să perceapă o sumă suplimentară.
Cu o experiență medie de patru-cinci ani în vânzarea cărților pe Internet, unele dintre cele mai cunoscute edituri din România răspund acum unui număr mai mare de comenzi online decât în 2003 sau 2004. Asemenea comenzi sunt ușor de făcut. Dacă știi ce vrei, în doar câteva minute opțiunile au ajuns la editură, iar în cel mult cinci zile ridici volumele de la Poștă. Iar unele site-uri, precum cel al Polirom, îți dau posibilitatea de a răsfoi online cărțile, pentru a cumpăra în cunoștință de cauză. Studenții și persoanele cu studii superioare din mediul urban sunt principalii clienți, spun editurile, care practică, de obicei, reduceri de prețuri pe site pentru a da un impuls vânzărilor. Humanitas și ALL scad o zecime din preț, Nemira face rabaturi între 10 și 30%, Polirom și Paralela 45 au reduceri pentru membrii cluburilor lor (în cazul primei edituri, calitatea de membru se dobândește după două comenzi în decurs de un an, în cazul celei de-a doua e nevoie de o înregistrare).
La câțiva ani după ce au activat funcțiile de „Adaugă în coș” de pe site-urile proprii, unele edituri au ajuns să-și bifeze circa 10% din vânzări pe Internet. Acest procent este dat, de exemplu, de ALL și Paralela 45. La Nemira „există o fluctuație sezonieră”, dar „media vânzărilor lunare este de aproximativ 12%”. Între aceste valori se situează și vânzările pe site-ul www.polirom.ro. Proporția ajunge la 15% la Curtea Veche.
Potrivit Marcelei Petrache, director executiv la Librăriile Humanitas, vânzările pe site nu depășesc 3-5 % din cifra de afaceri a editurii. „Îmbucurător este faptul că trendul este ascendent, numărul de comenzi crescând an de an”, adaugă ea. Cumpărătorii Humanitas parcurg un drum puțin diferit: dacă accesează site-ul editurii și vor să cumpere o carte, sunt direcționați la site-ul www.librariilehumanitas.ro, unde se găsesc cărți publicate de o mulțime de edituri, nu numai de Humanitas.
Probabil tocmai pentru a nu-și vătăma vânzările, unele edituri au hotărât să suporte din propriul buzunar majorarea consistentă a taxei de ramburs, decisă în urmă cu cinci luni de Poșta Română. Această taxă – de 3,57 lei plus 1% din valoarea coletului – reprezintă suma plătită Poștei pentru returnarea către editură a banilor încasați de la cumpărător și nu mai fusese mărită de doi ani.
Nemira nu și-a pierdut cumpărătorii pentru că a suportat în continuare cheltuielile, dar acest lucru a avut un efect asupra afacerii. „Evident că balanța economică s-a înrăutățit, costurilor de distribuție aflate în creștere li s-au adăugat celelalte costuri specifice, cu atât mai mult cu cât Nemira face rabaturi între 10-30% la acest gen de vânzare”, spune Angelica Nicolau, directorul executiv al acestei edituri care vinde pe Internet din 1998, de la construirea site-ului www.nemira.ro.
„Chiar dacă volumul vânzărilor prin site nu s-a diminuat, este evident că majorarea taxelor a oprit evoluția acestui tip de cumpărare”, spune la rândul său Codruț Crăsan, director de marketing la Editura Paralela 45. „Tendința era de creștere, dar a fost descurajată de sumele pe care le percepe Poșta – exorbitante în raport cu prețul cărților”, crede el.
Alte edituri au introdus o sumă reprezentând o parte din taxa de ramburs. De pildă, Polirom a început să adauge 2,8 lei în cazul unor comenzi mai mici de 45 lei, iar Curtea Veche, 2,4 lei. Potrivit Doinei Jela, mărirea taxei de ramburs a dus la scăderea vânzărilor pe site-ul www.curteaveche.ro și a încasărilor editurii, care a început să vândă pe Internet din 2001.
– Editurile ar trebui să aibă înlesniri la difuzarea cărților prin poștă
Comenzile online din țară le depășesc pe cele din București. Asta spun mai toate editurile, iar motivul ar fi sistemul prost de difuzare. Sunt titluri care nu ajung în orașe din țară, după cum sunt orașe care au o singură librărie sau chiar nici una. „Cele mai multe comenzi le primim din țară, de obicei din orașele unde librăriile locale sunt slab dezvoltate sau inexistente (sunt și orașe din acestea în România), dar primim comenzi și din orase mari unde distribuția e bine configurată (Bucureștiul e unul dintre acestea)”, explică Marcela Petrache din partea Librăriilor Humanitas. Silvia Colfescu, director editorial la Vremea – o editură care vinde pe Internet din 2002, confirmă: „Vin mai multe comenzi din țară decât din București, ceea ce s-ar justifica și prin aceea că în București oferta de carte este mai bogată decât în țară”. Cei de la Polirom spun însă că, deși nu au un studiu profesionist despre profilul publicului, comenzile online sunt legate de accesul la Internet, astfel că editura are „foarte multe comenzi din mediul urban, în special din București”.
Editurile ar trebui să aibă înlesniri la difuzarea cărților prin poștă. Legea pentru promovarea culturii scrise din 2003 menționează un tarif de 50% din cel aplicat pentru difuzarea imprimatelor. Prevederea nu a fost aplicată niciodată. Poșta Română a solicitat o compensare pentru acest tarif preferențial. Unii editori cred că, probabil, măsura nici nu va ajunge să fie transpusă în practică. „Cred că în acest moment statul nu ar fi dispus să facă publicului înlesniri care să-l lipsească de o sursă de venit”, spune Silvia Colfescu, director editorial la Vremea.
„Prevederea respectivă nu va putea fi aplicată decât în momentul în care vor exista negocieri și un acord în acest sens între reprezentanții Ministerului Culturii, pe de o parte, și reprezentanții Ministerului Comunicației și Tehnologiei Informațiilor, pe de altă parte”, spune, la rândul său, Codruț Crăsan, director de marketing la Editura Paralela 45.
Noul proiect de ordonanță pentru modificarea Legii din 2003, supus dezbaterii publice, păstrează tariful preferențial. Conducerea Ministerului Culturii intenționează să găsească o metodă de subvenționare a distribuției de carte prin poștă, cel mai probabil în urma colaborării cu alte ministere.
