„Abus de bunăcredința călătorilor”
„Ni se scrie din Suceavă că la gara Ițcani este aședată o casetă de colectare pentru clădirea unei biserici lângă gară. Pe casetă se află inscripțiuni în două limbi, anume românește și germânește, lipsește însă orice indicățiune cu privire la confesiunea bisericei proiectate. Considerând că mulțimea de pelerini cari an de an cercetează mănăstirea Sucevei trece prin Ițcani, e un lucru natural că sute și sute vor arunca bani în casetă în credința că e vorba de clădirea unei biserici de-ale noastre orientale. Casete de felul acesta sunt răspândite prin toate părțile; le afli unde nici nu-ți vine a presupune și cel neinițiat contribuie pentru clădirea unei biserici romano-catolice”.
„Patria”, Anul I, nr. 15, Cernăuți, Duminică în 3/15 August 1897.
„Ecouri sportive”
„Duminică în 26 iulie a.c. a avut loc la Rădăuți finala jocului de campionat interdistrictual între echipa locală Hatmanul Luca Arbore și Borochow din Cernăuți. Acest joc s-a terminat cu 6-3 (0-0), partida decurgând fără brutalități și fără huiduieli. Nu înțeleg atunci de ce unii reprezentanți ai altor gazete binevoiesc a relata tocmai contrariul și a prezenta sportivilor și publicului din Cernăuți jocul sub o formă urâtă și neadecvată. Aceștia publică între altele că «jocul a fost condus sub o înspăimântătoare teroare a publicului…rădăuțenii încep să joace brutal reușind să obțină astfel prima poartă regulamentară…Jocul devine din ce în ce mai aspru, brutalitatea și teroarea echipei gazdă ajunge la atât că Borochow nu-și mai poate reveni pierzându-și capul. Sub astfel de împrejurare au ajuns să câștige rădăuțenii jocul». Cine a fost la fața locului poate spune că înfrângerea lui Borochow se datorește înaintării și portarului, care în repriza a doua a jucat foarte prost lăsând trei porți care puteau fi oprite foarte ușor”.
„Glasul Bucovinei”, Anul XIX, Nr. 4867, 1 August 1936.
„Noutăți de la șantierul arheologic din județul Suceava”
„Cu prilejul săpăturilor făcute pe șantierul arheologic de la Cetatea de Scaun a Sucevei s-a descoperit zilele trecute, pe platoul din fața cetății, un tezaur compus din 61 de pietre de uz bisericesc lucrate în argint curat. În urma unei analize sumare s-a constatat că o parte din pietre datează din veacul al XVI-lea și provin de la mănăstirile Dragomirna și Zamca din apropierea orașului. Printre materialele care compun tezaurul s-au numărat și două monede populare de argint purtând data 1627, fapt care plasează adunarea pieselor după această dată. Se socotește că piesele au fost îngropate sub platoul din fața cetății în timpul evenimentelor din cursul anului 1653, care au însoțit sfîrșitul Domniei lui Vasile Lupu. Cronicele vorbesc despre pierderea unei mănăstiri din apropierea orașului în acel an”.
„Zori Noi”, Anul X, nr. 2708, 4 August 1956.