Dacă la nivel de echipe de club am argumentat sărăcia dozei de optimism, în ceea ce privește echipa națională pot spune că domnește un optimism relativ. Da, putem începe în forță, cu 6 puncte din 6, dar asta nu va însemna decât normalitate, nu ne va aduce vreun avantaj în fața Olandei și Turciei, nici măcar în fața Ungariei. Orice echipă care nutrește speranțe de calificare, deci care se respectă, își propune victorie în deplasarea din Estonia. Evident, în afară de Estonia, care are și ea în plan un voiaj peste Atlantic. Dar, fără aceste 3 puncte, la care se adaugă punctele firești din proximul meci cu Andorra, punem punct din start discursului de calificare. Deci puncte necesare, nu și suficiente. Mai degrabă pentru moral ar fi ele necesare, căci se pierd în negura vremilor preliminariile în care am pășit cu dreptul.
În privința selecției, departe de a fi un admirator al lui Pițurcă, trebuie să salut renunțarea la Mutu. Ar fi fost jenant să stăm într-un jucător care n-a avut loc la noua echipă de club din pricina lipsei de pregătire. Ce va fi peste o lună, vom mai vedea. Oricum, așa cum i-am citit sezonul trecut la Cesena, la fel pot spune și acum că îi va fi greu lui Mutu la Ajaccio, din același considerent: într-o echipă mică nu trage colectivul pentru vedetă, ci vedeta pentru colectiv. Mi se pare de bun augur și selecționarea lui Rusescu, acest băiat meritând toată stima pentru cum se descurcă în mediul neprielnic de la Steaua. În rest, cred că e foarte ușor de citit echipa pe care o va alinia Pițurcă în Estonia. În poartă nu contează cine va apăra, toți sunt o apă și-un pământ. Lobonț n-a apărat deloc în primele două etape, Pantilimon la fel, Tătărușanu a revenit, dar a încasat un gol de la mila 30. Probabil se va merge pe experiență și va apăra Lobonț. Pe dreapta, cât timp nu va reveni la sentimente mai bune Săpunaru, vor fi doar soluții de moment. Acum, Luchin. Pe centrul apărării sper ca Pițurcă să aibă decența de a renunța la Găman, cuplul neputând fi altul decât Goian-Chiricheș. Cu Raț pe stânga. La mijloc, Torje și Tănase sunt bătuți în cuie pe benzi, cu Bourceanu între ei. Partenerul acestuia din urmă se va alege dintre Pintilii și Lazăr. În atac e simplu, se va începe cu Marica și Grozav. Prea simplu, nu-i așa?
