Durerile în piept resimțite de persoanele de vârsta a doua constituie un factor major de risc de deces prematur ulterior, provocat de o maladie cardiacă, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii norvegieni, publicat în jurnalul Heart și preluat de Reuters.
Durerile în piept („anghina pectorală”) au fost determinate pe baza răspunsurilor la chestionarul utilizat de Organizația Mondială a Sănătății – Rose Angina Questionnaire – ce include trei întrebări simple: Simți dureri sau disconfort în piept la urcarea scărilor, în timpul plimbărilor pe dealuri sau alergărilor? De obicei te oprești, încetinești ritmul sau continui în același ritm dacă simți dureri sau disconfort în piept în timpul plimbărilor? Dacă te oprești sau încetinești ritmul, durerea dispare după mai puțin sau mai mult de 10 minute?
Criteriile pentru anghină au fost răspunsurile „da”, la prima întrebare, „mă opresc” sau „încetinesc”, la a doua, și „mai puțin de 10 minute”, la a treia.
Potrivit profesorului S. Graff-Iversen de la Institutul norvegian de sănătate publică din Oslo, 16.616 bărbați și 16.265 de femei, cu vârste cuprinse între 40 și 49 de ani, sănătoși, au completat acest chestionar între anii 1974 și 1978. În perioada 1977 – 1983, 15.318 bărbați și 15.301 femei au completat din nou chestionarul.
Până în 2000, 1.316 bărbați (7,9%) și 310 femei (1,9%) au murit din cauza unor maladii cardiace. 16% dintre bărbații decedați și 4% dintre femeile decedate sufereau de anghină pectorală în perioada 1974 – 1978.
Riscul de deces din cauza unei maladii cardiace a fost mai mare pentru persoanele suferind de anghină decât pentru celelalte, potrivit acestui studiu.
Riscul impus de anghină este similar celui asociat creșterilor modeste de colesterol și tensiune arterială.
Rezultatele studiului vin în sprijinul unora anterioare, care au scos la iveală faptul că anghina pectorală nu este un simptom benign și că impune investigații medicale pentru cei care suferă de acest lucru.
