Durata maximă legală a timpului de muncă va fi păstrată la 48 de ore pe săptămână, dar perioada de referință în funcție de care orele de activitate pot fi suplimentate va fi extinsă cu o lună, la patru luni, conform proiectului de modificare a Codului Muncii, obținut de MEDIAFAX.
„Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Prin excepție, durata timpului de muncă, ce include și orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referință de 4 luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore pe săptămână”, se arată în proiect.
Actualul Cod al Muncii stabilește o perioadă de referință de 3 luni luată în calcul pentru depășirea duratei maxime a timpului de muncă.
Pentru anumite activități sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă, perioade de referință mai mari de 4 luni, dar care să nu depășească 6 luni (față de 12 luni în prezent).
„Sub rezerva respectării reglementărilor privind protecția sănătății și securității salariaților, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referință, dar pentru perioade de referință care în nici un caz să nu depășească 12 luni”, se arată în proiect.
La stabilirea perioadelor de referință nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual și situațiile de suspendare a contractului individual de muncă.
Aceste prevederi nu se aplică tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani.
Durata normală a timpului de lucru, pentru salariații de noapte a căror activitate se desfășoară în condiții speciale sau deosebite de muncă, nu va depăși 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore, numai în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă și în situația în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul de muncă de nivel superior. În acest caz, angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.
Salariații de noapte beneficiază de un spor la salariu de minimum 15% din salariul orar de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată.
Documentul abrogă totodată prevederea conform căreia durata zilnică a timpului de muncă este împărțită în două perioade, respectiv o perioadă fixă în care personalul se află simultan la locul de muncă și o perioadă variabilă, mobilă, în care salariatul își alege orele de sosire și de plecare, cu respectarea timpului de muncă zilnic.
