“După majorarea cu 50% a pensiilor din agricultură, Guvernul Tăriceanu crește cu încă 43% pensia medie din sistemul public”

– Interviu cu deputatul PNL de Suceava Mihai Sandu Capră
– La sfârșitul acestei sesiuni parlamentare au fost luate o serie de măsuri privind creșterea pensiilor în România. Ne puteți prezenta care sunt aceste măsuri și ce vor însemna ele pentru pensionari?
-Așa cum au promis liberalii și premierul Tăriceanu, de la 1 septembrie 2007, guvernul va majora pensiile în agricultură cu 50%, realizându-se o nouă creștere importantă a veniturilor celor care au trudit în mediul rural. Măsura luată de Guvernul liberal ține cont de nivelul foarte coborât al veniturilor celor din agricultură și reprezintă o nouă etapă în îndeplinirea promisiunilor făcute de PNL în campania electorală din 2004. De asemenea, în spiritul respectării cu strictețe a programului de guvernare și a celor promise românilor, cabinetul Tăriceanu a decis și majorarea substanțială, cu 43%, a pensiilor din sistemul public. În momentul de față pensia medie este 3.996.000 de lei vechi. Majorarea pe care a decis-o premierul Tăriceanu va duce pensia medie la 5.680.000 de lei vechi. Această majorare va intra în funcție începând de la 1 ianuarie 2008 și va fi cea mai importantă majorare a pensiilor din ultimii ani. Nu trebuie uitat că, la 1 septembrie 2007, va intra în vigoare a doua treaptă de majorare a pensiilor pe anul acesta, în valoare de 5%. Prima treaptă de mărire a fost de 17% și se aplică de la 1 ianuarie a.c. Este vorba de o nouă creștere a pensiilor, cu 22%, în condițiile unei inflații de 4% pentru anul acesta. Așa cum s-a angajat de la început, guvernul Tăriceanu a crescut constant pensiile și în 2005 și 2006, atât prin recalcularea pensiilor, cât și prin majorări și indexări. Spre deosebire de celelalte guvernări, în fiecare an rata de creștere a pensiilor aplicată de Cabinetul Tăriceanu a fost mai mare decât rata inflației. Credem că în acest fel, liberalii răspund cel puțin parțial așteptărilor milioanelor de pensionari, mai ales ale celor care au pensii mici și care își vor vedea veniturile crescute într-o manieră substanțială. În ciuda speculațiilor unor adversari politici, putem spune fără să greșim că aceste măriri constante și substanțiale ale pensiilor se bazează pe dezvoltarea susținută a economiei românești, determinată de măsurile economice și fiscale adoptate de guvernul Tăriceanu.
– Care sunt intențiile actualului Guvern pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate?
-În cel mai scurt timp, din dorința liberalilor de a-i sprijini pe cei aflați în suferință, ministerul Sănătății caută cele mai bune soluții pentru introducerea unui nivel de compensare a medicamentelor și mai ridicat, în special pentru cei cu venituri reduse. Astfel, un prim plafon de compensare se va referi la venitul mai mic de 3.500.000 lei vechi, iar cel de-al doilea plafon va fi de 5.000.000 lei vechi/ venit de persoană. Și vreau să spun că în aceste zile, Guvernul a majorat și sumele alocate deja pentru investițiile în infrastructură, agricultură și sănătate prin rectificarea bugetului pe acest an, reducând în același timp și deficitul bugetar.
– „Vom investi masiv în educație, infrastructură, agricultură și sănătate”
– Care va fi strategia Guvernului condus de Călin Popescu Tăriceanu pentru perioada următoare?
Trebuie spus că, în ceea ce privește politica de investiții, este al treilea an consecutiv în care guvernul Tăriceanu pune accent masiv pe investiții. Așa cum a declarat la începutul mandatului său, cele patru direcții prioritare pentru investiții majore sunt: educația, infrastructura, agricultura și sănătatea. Acestea sunt și domeniile în care se va investi masiv în continuare, pentru că ele vor asigura obiectivul de convergență, adică diminuarea decalajelor dintre România și celelalte țări din Uniunea Europeană. De aceea, în ultima sa ședință, Guvernul Tăriceanu a adoptat un pachet de măsuri prin care se alocă agriculturii o sumă record de 19.360 de miliarde lei vechi. Aceasta înseamnă aproape 700 de milioane de euro, care va acoperi subvențiile pentru irigații, despăgubirile pentru zonele calamitate în urma secetei, măsurile pentru continuarea programului SAPARD românesc etc. În plus, în domeniul sănătății, s-a alocat o primă tranșă de 3.550 miliarde de lei vechi, pentru refacerea și modernizarea spitalelor județene. Vor intra în acest program câte un spital din fiecare județ.
Nu va fi vorba doar de o cosmetizare a spitalelor, pentru că trei sferturi din aceste sume vor merge pe echipamente care să permită oricărui spital să poată face ecografie, analize de laborator, să permită dotarea cu săli de operație moderne, cu aparatură medicală de ultimă generație etc. Este vorba de toate elementele necesare unor servicii medicale de calitate, astfel încât bolnavii să nu mai fie plimbați de la un spital la altul. Un sfert din sumele alocate pentru refacerea spitalelor județene va fi alocat pentru operațiunile de refacere a structurii spitalelor, pentru mobilier de spital, pentru respectarea condițiilor de igienă etc.
– Una dintre problemele cele mai mari cu care se confruntă țara noastră este starea infrastructurii. Vor fi alocați bani pentru realizarea de investiții în acest domeniu?
-În domeniul infrastructurii, s-a hotărât alocarea a 6.000 miliarde de lei vechi pentru construirea a 5.000 de kilometri de drumuri județene, așa cum au decis liberalii în cadrul programului lor de dezvoltare durabilă a României. De asemenea, au fost acordate suplimentar încă 2000 de miliarde lei vechi pentru punerea în aplicare a Ordonanței nr. 7 care se referă la modernizarea și construirea infrastructurii rurale (drumuri, poduri, șosele, pietruire, alimentări cu apă etc). Mai mult, o altă alocație foarte importantă pentru populație o reprezintă suplimentarea cu 1000 de miliarde de lei vechi a bugetului Ministerului Internelor și Reformei Administrative pentru plata diferențelor de preț la cărbunele furnizat la CET-uri. Sunt anumite orașe care au avut probleme cu aprovizionarea CET-urilor. Anul trecut, de exemplu, datorită inundațiilor, unele CET-uri nu au putut să fie alimentate cu cărbune, au avut costuri mai mari și de aceea sunt ajutate administrațiile locale pe acest palier.