”Potcovit” cu o condamnare de 10 ani de închisoare cu executare, șeful ”fabricii de permise de la Suceava”, comisarul-șef Radu Obreja, a dovedit un tupeu ieșit din comun și în fața instanței de judecată.
Acesta a cerut, nici mai mult, nici mai puțin, să fie achitat de judecătorul care a analizat dosarul la Tribunalul Botoșani și care în cursul zilei de miercuri, 19 noiembrie, a dat prima soluție din acest dosar mamut cu 34 de inculpați.
”Contrar apărărilor inculpatului care a solicitat achitarea sa întrucât faptele nu există, instanța reține că faptele întrunesc cumulativ elementele constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina sa.
Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul s-a prevalat de dreptul de a nu da declarații, iar în faza de judecată a dat o declaraţie prin care a negat acuzaţiile care se reţin în sarcina sa, refuzând să răspundă la orice întrebări ale instanţei.
În abstract, infracţiunile de care este acuzat inculpatul sunt de o mare gravitate prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege şi prin raportare la valorile sociale lezate având în vedere că fenomenul corupției constituie o amenințare pentru supremația dreptului, pentru democrație și drepturile omului, subminează principiile de bună administrare, de echitate și de justiție socială, denaturează concurența, împiedică dezvoltarea economică și pune în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și fundamentele morale ale societății.
În concret, infracţiunile comise de inculpat denotă o deosebită îndrăzneală infracţională, o totală lipsă de respect faţă de funcţia deţinută şi faţă de imaginea instituţiei în care și-a desfășurat activitatea.
Pe lângă toate acestea, inculpatul a manifestat indiferență faţă de consecinţele pe care faptele sale le produce, deoarece cu scopul de a obţine sume importante de bani acesta a permis fraudarea probei teoretice şi promovarea examenului pentru obţinerea permisului de conducere unor persoane care erau analfabete, semianalfabete, persoane care nu au parcurs legislaţia din cauza capacităţii intelectuale scăzute şi care nu puteau în mod obiectiv să promoveze această probă fără să fie ajutate, asumându-și riscul că aceste persoane vor conduce pe drumurile publice autovehicule”, se arată în motivarea Tribunalului Botoșani.
- Faptele de corupție erau un ”cancer generalizat”, iar Obreja mergea acasă și cu 10.000 de euro/zi
Magistratul care a judecat acest caz a constatat și că judeţul Suceava este printre primele în țară cu cele mai multe accidente rutiere mortale.
”Faptele de corupţie de la nivelul Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava, pe rolul instanţelor existând dosare vizând fapte de corupţie şi în ceea ce privește activitatea de înmatriculare a autovehiculelor, privind desfășurarea probei practice, erau ca un cancer generalizat în care erau implicaţi funcționari din cadrul serviciului, instructori auto, administratori de școli de şoferi şi care au ajuns să normalizeze un astfel de comportament.
Inculpatul a reuşit organizarea unui plan bine pus la punct, organizat până la amănunt, analizând din punct de vedere al securităţii şi încrederii oricare membru nou şi fiecare candidat căruia i se dădea accesul la procedura de fraudare, acesta fiind cel care coordona şi supraveghea ambele metode de fraudare implementate, prin aceasta obținând foloase necuvenite care puteau atinge și suma de 10.000 de euro într-o singură zi.
S-a dovedit existența unui număr impresionant de acte materiale, de candidați cărora le-a fost facilitată promovarea probei, într-o perioadă scurtă de timp.
Inculpatul exercita o funcție ce presupunea probitate, imparțialitate și rigoare. El era unul dintre acei funcționari care trebuiau să fie primii care să asigure corectitudinea desfăşurării probei teoretice.
Faptul că această funcție a fost transformată într-o sursă de venit ilicit subminează credibilitatea instituției, creează discriminări între cei care plătesc mită și cei care refuză sau nu îşi permit și compromite protecția interesului general”, se mai arată în motivarea instanței de judecată.
- ”A avut o atitudine sfidătoare faţă de instanţă, s-a încercat şi urmărit tergiversarea procesului”
Judecătorul a mai constatat de-a lungul termenelor că Radu Obreja a fost nesincer și a sfidat efectiv instanța, aspecte care au contribuit la pedeapsa de 10 ani rezultantă în cazul fostului șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava.
”În ceea ce priveşte conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, tribunalul are în vedere că inculpatul nu a recunoscut faptele imputate în ciuda probelor evidente din dosar, ba mai mult de atât, acesta a avut o atitudine sfidătoare faţă de instanţă, s-a încercat şi urmărit tergiversarea procesului pentru a interveni prescripţia răspunderii penale, s-a încercat zădărnicirea aflării adevărului.
Evaluarea instanței trebuie să aibă în vedere şi aptitudinea funcţională a pedepsei de a asigura constrângerea juridică specifică dreptului penal, dar şi prevenţia generală în lipsa căreia norma de incriminare ar reprezenta un simplu revers al infracţiunii săvârşite.
Față de toate aceste împrejurări, în sensul că faptele săvârşite de către inculpat există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, astfel că va dispune condamnarea inculpatului Obreja Radu Ionuţ la pedepse orientate peste mediul special prevăzut de lege.
Instanța apreciază că natura faptelor (corupție în serviciu public, cu impact asupra siguranței rutiere), caracterul lor repetat și rolul activ al inculpatului în mecanism impun aplicarea unei pedepse privative de libertate, care reflectă gravitatea reală a conduitei și funcționează ca semnal ferm de intoleranță față de corupție”, a mai precizat judecătorul de caz.
- Corupție de tip ”rețea”
Magistratul de la Tribunalul Botoșani a ajuns la concluzia că la Serviciul Permise și Înmatriculări Suceava se practica o corupție de tip ”rețea”, aspecte pe care le-a detaliat în motivarea deciziei de condamnare.
”S-a dovedit că infracțiunile comise de inculpați, de complicitate la infracțiunile de luare de mită și trafic de influență, nu au avut un caracter izolat sau întâmplător, ci s-a constatat existența unui mecanism constant, repetat pe parcursul unei perioade de circa 11 luni, implicând zeci de acte materiale distincte din partea autorului, ofițer de poliție Obreja Radu Ionuț, și a complicilor Perijoc Gheorghe Ionel și Bolohan Florin, cu participația unui număr impresionant de intermediari având calitatea de instructori auto autorizați și/sau administratori de școli de șoferi, mai puțin inculpații Amaftioaie Ion, Hreniuc Cristinel Georgel, Daneliuc Lucian și Stratu Ion.
Gruparea infracțională specializată în fraudarea probei teoretice pentru obținerea permisului de conducere și constituită în scopul de a comite fapte de corupție sursă a unor venituri necuvenite substanțiale avea tarife relativ standardizate și cu o logică operațională clară. Această structură relevă o practică de corupție de tip rețea.
Pericolul social este ridicat pentru că mecanismul nu prezenta bariere, fiind sprijiniți să promoveze proba și persoane analfabete, care nu știu să scrie și să citească, caz în care urmarea faptelor inculpaților este și periclitarea siguranței rutiere.
La gravitatea faptei sunt avute în vedere și sumele de bani intermediate cu titlu de mită, de ordinul miilor de euro, și care prin numărul repetărilor a devenit o practică obișnuită.
Dimensiunea activității infracționale în cadrul SPCRPCÎV Suceava a atins cote greu de imaginat, cum s-a scris și anterior, fiind ca o boală incurabilă extinsă în întreg organismul, iar aceasta s-a putut realiza doar cu ajutorul, înlesnirea intermediarilor care furnizau candidații, îi instruiau, comunicau permanent cu membrii palierului superior, mijloceau remiterea sumelor de bani.
Numărul de acte materiale și continuitatea conduitei ilicite denotă persistență infracțională și confirmă un grad ridicat de periculozitate socială a conduitei.
Inculpații nu au adoptat o atitudine de asumare sau cooperare judiciară, ci dimpotrivă, au negat orice implicare în activitățile ilicite deși probele erau evidente, prezentând o atitudine disprețuitoare față instanță, încercând prin orice mijloace tergiversarea cauzei pentru a interveni prescripția răspunderii penale, s-a urmărit îngreunarea aflării adevărului”, a mai constatat judecătorul care a dat soluția de condamnare.
- Obligați să achite și cheltuieli judiciare
Având în vedere cheltuielile care au implicat ancheta, perchezițiile, perchezițiile informatice, dar și judecata propriu-zisă, magistratul de la Tribunalul Botoșani a stabilit și sumele pe care inculpații din dosar trebuie să le achite.
Mai exact, cheltuielile judiciare pe care inculpații din acest dosar trebuie să le achite sunt între 2.500 de lei și 40.530 de lei.
Suma cea mai mare o are de plătit comisarul-șef Radu Obreja, dar mai sunt și alte persoane care au de achitat sume mai mari, respectiv Florin Bolohan – 23.110 lei, Gheorghe Ionel Perijoc – 16.110 lei, Costică Boicu – 10.110 lei, Daiana Iuliana Rusu – 7.000 de lei sau Paul Alexandru Butnariu – 6.000 de lei.
Soluția de la Tribunalul Botoșani nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Suceava.
