Andrei Ignat, unul dintre muzicienii care fac parte din legenda „muzicii tinere” românești din cea de-a doua jumătate anilor ’60, care a cântat la început cu grupul „Andantino”, iar mai apoi cu formațiile „Sideral” și „Sideral Modal Quartet” (cu care a făcut free jazz pentru prima oară în România) a concertat miercuri seară, în premieră, după mai bine de 36 de ani de la ultima sa apariție pe o scenă românească, la Suceava.
După concertul de gală al celei de-a doua ediții a Festivalului studențesc de muzică ușoară organizat de Club A – Asociația studențească a Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” – în colaborare cu Centrul Universitar al Asociațiilor Studențești din București (festival care s-a desfășurat la Sala Palatului între 16 și 22 decembrie 1969, care a reunit, într-o originală competiție artistică, formațiile – studențești pe atunci – „Sideral Modal Quartet”, „Roșu și Negru”, „Olimpic ’64”, „Mondial”, „Orion”, „Romanticii”, „Phoenix”, „Cascada”, „Clasic 20”, „Cromatic”) cei patru membri ai grupului „Sideral Modal Quartet”, Șerban Ciurea – chitară bas, Mugur Winkler – chitară solo, Andrei Ignat – orgă și Costin Dobrin – baterie, au plecat cu un contract în Germania și au rămas pentru totdeauna în occident. Andrei Ignat, care s-a stabilit în Suedia, și-a continuat studiile, a tradus o „Istorie a arhitecturii” din limba engleză în suedeză (lucrare care a fost publicată), și-a luat examenul de arhitect și și-a deschis apoi propria firmă de profil, urmând o carieră profesională de succes. În paralel cu activitatea de arhitect s-a ocupat, în măsura în care i-a permis timpul, în continuare de muzică, a predat câțiva ani cursuri de orgă și pian la o școală de muzică, iar după anul 2000 a început să susțină concerte, improvizații de pian însoțite cu proiecții de imagini, în biserici moderne din Suedia. Materialele sale muzicale sunt înregistrate la Uniunea Compozitorilor Suedezi la categoria jazz de cameră cu influențe folclorice (cu precădere din spațiul românesc). Concertul de la Suceava, o „provocare” la care Andrei Ignat a răspuns fără ezitare în urma unui interviu pe care mi l-a acordat cu două săptămâni în urmă (concert ale cărui repere generice le-am stabilit prin telefon cu directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin-Emil Ursu, care se afla atunci la Viena), a devenit ieri un fapt concret în salonul de festivități al Muzeului de Istorie (care dispune de un pian cu coadă pe care Andrei Ignat l-a probat și s-a declarat mulțumit de el) și a adus, cu siguranță, satisfacție atât interpretului, cât și auditoriului. Și dacă numai cu o zi înaintea concertului Andrei Ignat s-a aflat într-un cerc de prieteni „la Amfiteatrul Artelor” de la pensiunea „Casa Albă” din Vama (prieteni care l-au felicitat și i-au cântat „La mulți ani!” întrucât, chiar în acea zi, împlinea 19 ani de la căsătorie, prilej cu care prof. Ioan Bodnar, care are în galeria pensiunii o expoziție de pictură, i-a dăruit una din lucrările sale), la Suceava, cu inerente emoții, după un „Preludiu” de Bach, a susținut un regal interpretativ în care, timp de 40 de minute, fără întrerupere, ne-a prezentat compozițiile sale, „Suita ianuarie” (pentru că în ianuarie 1970 a plecat din România), „Suita aprilie”, „Suita de vară” (care nu este încă finalizată), „Suita noiembrie” (sau „Săgetătorul”, pentru că este nativul acestei zodii) și „Suita decembrie”, urmate (după o pauză de numai două minute) de un „Epilog” care cuprindea acorduri de „Melodii de Paște, „Văleleu”, „Dansul recoltei”, „Perinița”, „Colindă” și „Ciocârlia”). Și totul s-a încheiat, după momente lungi de aplauze, cu o plecăciune în fața publicului, a celor care, în ciuda ploii, au ținut să participe la acest concert pe care Andrei Ignat l-a oferit sucevenilor în premieră, după mai bine de 36 de ani de la festivalul la care, evoluând cu grupul „Sideral Modal Quartet”, a primit premiul pentru virtuozitate instrumentală. Plecăciune pe care o facem și noi pentru muzicianul care și-a înscris numele în legenda muzicii românești și care nu și-a uitat „rădăcinile”.
