A apărut recent, sub egida Societății Culturale „Arboroasa”, ca urmare a eforturilor conjugate a trei autori dintre care doi cu obârșie iordăneșteană, lucrarea monografică intitulată „File din istoria satului Iordănești” (raionul Hliboca, regiunea Cernăuți, Ucraina), veche vatră moldavă atestată documentar din timpul domniei voievodului Petru Șchiopul.
Siretul, cu apa mai curată decât „Iordanul în care-a fost botezat Domnul Iisus”
Lucrarea, semnată de istoricul Dumitru Covalciuc, de jurnalistul Nicolae Șapcă, redactorul șef al ziarului „Monitorul de Hliboca”, și de Ciprian Bojescu (un sucevean care a văzut lumina zilei la Iordănești), „n-a fost scrisă – așa cum spune în textul introductiv primarul comunei, Gheorghe Lutic – cum se obișnuiește pe alocuri pe baza legendelor, spuselor, celor auzite de contemporani de la șiruri de înaintași, ci pe temeiul documentelor de arhivă, a informațiilor publicate în presa vremii, a cercetării minuțioase a numeroaselor izvoare în care s-au reflectat și evenimentele ce s-au derulat, în înlănțuirea lor mai mult sau mai puțin dramatică, ori sub semnul unor vădite primeniri spirituale, pe teritoriul acestui sat de pe Valea Siretului în ultimele patru veacuri și ceva”.
Lucrarea, care reproduce pe primele file „Legenda Iordăneștiului” (în care arhanghelii Mihail și Gavril, coborâți pe Pământ, au ajuns pe malul Siretului, cel cu apa mai curată decât „Iordanul în care-a fost botezat Domnul Iisus” și văzând satul i-au spus Iordănești) se structurează pe secțiuni care vizează „Întemeierea și evoluția așezării în perioada moldovenească”, „Vechile hotare”, „Microtoponime”, „Proprietarii moșiei”, „Populația”, „Cadrul administrativ și social-politic în perioada 1775-1918”, aduce în atenția cititorului „Arcășia” și „Folclorul din prima jumătate a sec. al XX-lea”, se referă la traiul și îndeletnicirile oamenilor, la învățământ și Biserică, și urmărește situația localității de după ocupația sovietică, până în zorii secolului XXI.
Cartea pune la dispoziția cititorului informații la zi despre „Gazetele din Iordănești”, „Scriitori, ziariști și traducători”, „Iordăneșteni cunoscuți”, și oferă o amplă prezentare a teatrului popular de Crăciun din localitate, oferind la final o secțiune bogat ilustrată cu „Imagini din istoria satului Iordănești”.
În anul 1966, satului Podlesnoie i se reîntoarce numele Iordănești
Un sat de dincolo de actuala frontieră românească, cu istoria lui zbuciumată, despre care găsesc de cuviință că e bine să se știe următoarele: „La 24 decembrie 1989, din inițiativa unui grup de tineri iordăneșteni, în căminul cultural din localitate s-au adunat circa 6000 de săteni care au fondat filiala din sat a Societății pentru cultura românească «Mihai Eminescu». Pentru prima dată în perioada postbelică aici a fluturat simbolul național – drapelul tricolor, dar în bernă, fapt ce ținea de revoluția din patria istorică – România”…De abia în 1996 Rada Supremă a Ucrainei independente adoptă Hotărârea nr. 133/95 PV, prin care satului Podlesnoie i se reîntoarce numele Iordănești”.
Dumitru Covalciuc, Nicolae Șapcă, Ciprian Bojescu: „File din istoria satului Iordănești”
