Aici sărbătoarea începe cu două zile înaintea duminicii Floriilor, încă de vineri seară, când, după slujba Vecerniei, în cele trei biserici, copiii se spovedesc. Această activitate se continuă și a doua zi dimineața pentru ca, apoi, la momentul potrivit din cadrul Sfintei Liturghii, toți copiii să se împărtășească cu Trupul și Sângele Domnului „spre iertarea păcatelor și spre viața de veci”.
După-amiază, copiii se strâng la școală, formează un alai, în frunte aflându-se un tânăr îmbrăcat în costum național, având în mâini o cruce, urmat de alți patru tineri ducând patru prapori. Întregul alai se îndreaptă spre centrul satului cântând versul lui Lazăr.
Alaiul își continuă drumul până în marginea satului unde găsesc crenguțe de salcie din care fac mănunchiuri și le împart celor trei biserici din sat unde a doua zi, duminică, în cadrul Sfintei Liturghii, vor fi sfințite și împărțite credincioșilor, care apoi le duc la casele lor. Ca un gest de răsplată, copiii primesc din partea familiilor organizatoare câte doi covrigi. În acest sat se păstrează un obicei deosebit de frumos care ar putea fi readus în actualitate în toate localitățile.
La intrarea în Ierusalim, Iisus Hristos a fost întâmpinat de o mare mulțime de oameni.
Văzându-l pe Domnul călare, mulțimea s-a însuflețit și și-a așternut hainele în calea lui, presărând flori pe drum ca să fie cât mai solemnă intrarea în cetate. Cu ramuri de finic în mâini, poporul l-a întâmpinat cu bucurie, dovedindu-și atașamentul și dragostea lor față de Alesul Părintelui ceresc. Toată mulțimea l-a aclamat cu însuflețire strigând: „Osana! Binecuvântat este cele ce vine întru numele Domnului! Binecuvântată este împărăția tatălui nostru David, ce vine în numele Domnului! Osana, întru cei de sus? (Matei 11, 9-10), cuvinte adresate ca unui împărat pământesc. A fost una din rarele manifestări de recunoștință din partea celor ce s-au bucurat de multe binefaceri din partea Mântuitorului, izvorâte din nespusa sa iubire față de oameni.
(www.traditii.ro)
