Duminica Floriilor este duminica bucuriei poporului simplu

Când Mântuitorul Iisus Hristos intră în Ierusalim, El merge, de fapt, spre suferință ca, prin Sfintele și mântuitoarele Sale Pătimiri, să vindece patimile omenești egoiste, întunecate și ucigătoare de oameni, adică: invidia cărturarilor și fariseilor, lăcomia de bani și trădarea lui Iuda, frica prea mare a lui Petru, lașitatea lui Pilat, violența soldaților romani, ignoranța mulțimilor folosită de conducători cu viclenie, pentru a stăpâni peste popor.
Post al împreună-pătimirii noastre cu Hristos
Totuși, ca simbol al prevestirii Învierii lui Hristos, Duminica Floriilor este Duminica bucuriei poporului simplu care primește pe Iisus ca fiind deja biruitor asupra morții prietenului său Lazăr și prevestind, de asemenea, biruința Sa asupra păcatului, asupra iadului și asupra propriei Sale morți.
Prin intrarea Sa în Ierusalim, Mântuitorul Iisus Hristos împlinește un plan al lui Dumnezeu-Tatăl, și anume planul de mântuire al întregii omeniri, arătându-ne că nu se poate ajunge la Înviere fără Cruce. Nimeni nu poate în lumea aceasta bolnavă de păcat să ajungă la biruință fără luptă. De aceea, în ultima săptămână dinainte de Sfintele Paști, săptămână distinctă de Postul cel de patruzeci de zile al Sfintelor Paști, se intensifică postul și rugăciunea, dar nu atât un post de pocăință ca postul din timpul celor patruzeci de zile, cât un post al împreună-pătimirii noastre cu Hristos, pentru ca împreună cu El să și înviem. De aceea, în noaptea de Paști, Biserica poate cânta: „Ieri m-am îngropat împreună cu Tine, Hristoase, astăzi mă ridic împreună cu Tine, Cel ce ai înviat”. Deci, când noi ascultăm tot ce spun Evangheliile care ne reamintesc de faptele și cuvintele Mântuitorului rostite în zilele dinainte de moartea Sa, trăim și noi oarecum clipele acelea pe care le-a trăit Hristos Domnul. Acum le trăim împreună cu El în Duhul Sfânt, ca interiorizare a suferinței Crucii Lui pentru a ajunge și noi la bucuria Învierii Lui. Dar în Săptămâna Sfintelor și Mântuitoarelor Patimi ale Mântuitorului Iisus Hristos, ne gândim și la păcatele noastre, prin care am răstignit, adesea, iubirea lui Hristos pentru semenii noștri, când i-am făcut să sufere din cauza păcatelor noastre.
Săptămâna Patimilor
În acest sens, Săptămâna Sfintelor Pătimiri este o săptămână în care noi cerem iertare Mântuitorului Iisus Hristos pentru toate relele pe care le-am făcut, pricinuind suferință altora. Să-L rugăm ca El, Cel mult-răbdător și întru totul smerit, să ne dăruiască puterea de-a răstigni sau de-a birui patimile rele din noi: ura, mânia, lăcomia, trădarea, viclenia, duplicitatea, pentru a primi în suflet smerenia, iubirea, răbdarea și sfințenia Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Cu alte cuvinte, Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului Iisus Hristos ne arată că nu e suficient să avem multe cunoștințe teologice teoretice despre Hristos, ci trebuie să cerem și ajutorul lui Iisus Hristos pentru a trăi Evanghelia Lui așa cum ne-o cere El. În felul acesta, creștinismul nu este primit de noi doar ca o învățătură sfântă, ci și ca o viață nouă, iar această viață nouă este viața lui Iisus Hristos, Cel răstignit și înviat, prezentă și lucrătoare în noi.
Aceasta este binecuvântarea Săptămânii Sfinte și Mari în care intrăm acum, și anume să-I cerem lui Hristos Cel răstignit și înviat să lumineze viața noastră pentru a simți bucuria învierii sufletului nostru din moartea păcatului. În Săptămâna Sfintelor Pătimiri se intensifică postul, întrucât răstignim mai mult în noi lăcomia de orice fel, sporim pocăința, această perioadă scurtă de timp fiind ultima săptămână de pregătire pentru cei care încă nu s-au spovedit și nu s-au împărtășit. E bine ca cei care nu s-au spovedit și împărtășit până acum să o facă în Sfânta și Marea Joi; nu în noaptea de Paști, întrucât în Sfânta și Marea Joi Mântuitorul a instituit Cina cea de Taină zicând: „Luați, mâncați, acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi” și „Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu, al Legii celei Noi care pentru voi și pentru mulți se varsă”.
(Părintele Patriarh DANIEL)