Consulatul General al României în Cernăuți a găzduit, prin amabilitatea consulului general al României la Cernăuți, Eleonora Moldovan, doctor în istorie, lansarea volumului „Sfânta Mănăstire Voroneț – un sfert de veac de la reînființare”, în prezența unui public numeros, oameni de cultură din sudul și nordul Bucovinei, români chemați de „Duhul Voronețului”. Volumul a fost tipărit cu binecuvântarea ÎPS Teofan și îngrijit de monahia dr. Gabriela Platon și conf. dr. Carmen Cornelia Balan, fiind un „document complex al celor 25 de ani de nouă viață monahală aici, sub înțeleapta stăreție a stavroforei Irina Pântescu”.
Consulul general al României la Cernăuți, Eleonora Moldovan, a salutat, la debutul manifestării, prezența maicii starețe a Mănăstirii Voroneț, stavrofora Irina Pântescu, pentru prima dată la sediul misiunii diplomatice românești la Cernăuți. Consulul a adăugat că lansarea cărții despre Mănăstirea Voroneț este „un eveniment cultural-spiritual de mare importanță pentru instituția diplomatică acreditată la Cernăuți” și a mulțumit delegației venite de la Suceava în mijlocul comunității românești de la Cernăuți și nu numai. La lansare a fost prezent și Ionel Ivan, ministru-consilier,adjunct al șefului de misiune în cadrul Consulatului General al României în Cernăuți, dar și consulul Aurelian-Nicolae Rugină.
Mănăstirea Voroneț se află sub ocrotirea a trei mari ctitori
Într-un cadru prietenos, emoționant, în mijlocul românilor din nordul și sudul Bucovinei, s-a simțit „prezența” Sfântului Daniil Sihastrul, ctitorul spiritual al Mănăstirii Voroneț, duhovnicul voievodului ctitor Ștefan cel Mare și Sfânt, cel care a construit în anul 1488 Mănăstirea Voroneț, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru că l-a ajutat să-i învingă pe turci, și căreia i-a dat hramul principal „Sf. Gheorghe”. Stavrofora Irina Pântescu a spus, și de această dată, că Mănăstirea Voroneț se află sub ocrotirea a trei mari ctitori: „în primul rând Sfântul Gheorghe, patronul Mănăstirii Voroneț, Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul și Măria Sa Domnul Ștefan cel Mare și Sfânt. Ei sunt cei care ne ajută să fim ceea ce suntem”.
Stareța Mănăstirii Voroneț a adăugat că înaintașii noștri ne-au lăsat o țară mare, liberă, care, din păcate, acum este ciuntită, deși românii și-ar dori unirea celor două țărișoare, însă ceea ce trebuie să rețină orice român este să aibă „dragoste de țară, credință și demnitate”, „să nu ne fie rușine că suntem români”. Monahia dr. Gabriela Platon a spus că a venit la Cernăuți „ca la prieteni”, a adus „Duhul Voronețului”, „un spirit al liniștii și continuității spirituale”, împreună cu maica stareță a Mănăstirii Voroneț, stavrofora Irina Pântescu, „persoană providențială”, care a împlinit în luna septembrie a acestui an 84 de ani, din care 63 de ani de mănăstire, 25 de ani de „slujire la Voroneț”, stareță care pentru obștea de maici de la Voroneț este „mama”.
Mănăstirea Voroneț „este o punte de legătură dintre nordul și sudul Bucovinei, care au tradiții și o istorie comună”
Părintele arhimandrit dr. Mihail Balan, starețul Mănăstirii Râșca, prezent și el la Cernăuți, la lansarea cărții despre Mănăstirea Voroneț, a povestit un episod dintr-un pelerinaj în Grecia pe care l-a făcut împreună cu stavrofora Irina Pântescu. La plecare, părintele Mihail știa că va merge cu „maica-general” de la Voroneț, după cum o numeau unii, la întoarcere, cunoscându-se mai bine, și-a dat seama că maica Irina are multă blândețe. Tot părintele a mai adăugat că un stareț trebuie să gândească tot mersul unei obști, al unei mănăstiri, trebuie să aibă „ochi de vultur”, pentru că duce în spate și multe greutăți.
Conferențiar universitar dr. Carmen Cornelia Balan, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, a făcut o prezentare a cărții, a materialului pe care-l conține, dar mai mult a îndemnat publicul să citească această carte, care este „o invitație la un popas spiritual”. Prezent la eveniment, părintele Vasile Covalciuc, protopopul raionului Storojineț, a precizat că volumul despre Mănăstirea Voroneț „este o punte de legătură dintre nordul și sudul Bucovinei, care au tradiții și o istorie comună”. Protopopului Vasile Covalciuc i s-au alăturat preoți de pe Valea Siretului, care au interpretat cântecul „Când a fost să moară Ștefan”, creând un moment emoționant pentru cei ce simt românește.
„Voronețul nu se putea afla pe mâini mai bune”
Jurnalista și scriitoarea Doina Cernica a adus, prin cuvintele emoționante pe care le-a transmis în fața publicului cernăuțean și nu numai, „un elogiu feminității”. Ce alt model feminin mai potrivit putea să prezinte atunci când a vorbit despre Voroneț, decât pe maica stareță Irina, „suflet frumos”, „ochi ager”, „mână de infirmieră”, „talent de general”, maică stareță care s-a preocupat de „zidiri materiale” (paraclis, trapeză, muzeu, bibliotecă etc.), dar și de zidiri umane, investind în pregătirea maicilor, pe care le-a trimis să studieze la diferite universități, maici care au mers în pelerinaje pentru a cunoaște lumea, pentru a înțelege alte culturi, popoare, pentru a se adapta noului, fără să piardă credința strămoșească.
„Cu firea și geniul unora din Doamnele de Fier ale lumii sau ale câtorva din Doamnele de Voievod ale acestei țări, Maica Stareță Irina Pântescu ar fi putut să guverneze la fel de bine Banca Națională, Delta Dunării sau România. Dumnezeu a vrut însă să-i încredințeze Capodopera. Voronețul nu se putea afla pe mâini mai bune”, a mai spus scriitoarea Doina Cernica.
„Să fim pildă prin viața noastră, prin comportamentul nostru, prin munca noastră”
Și jurnalista cernăuțeană Maria Toacă, de la „Zorile Bucovinei”, care a semnat și un material în volumul „Sfânta Mănăstire Voroneț – un sfert de veac de la reînființare”, a spus printre altele că cei care au trecut pe la Mănăstirea Voroneț „sunt oameni care au trăit emoții mari”.
Momentul de final i-a aparținut maici Irina Pântescu, care a acordat autografe, nu înainte de a transmite un mesaj de suflet: „Toată puterea mea, tot ceea ce este al meu, de fapt tot ceea ce mi-a dat Dumnezeu pun în slujba lui Dumnezeu și în continuarea vieții duhovnicești și a celei materiale de la Voroneț. Pentru că trebuie să fim pildă pentru cei din jur. Să fim pildă prin viața noastră, prin comportamentul nostru, prin munca noastră; prin aceea că nu cerem să ni se dea, ci muncim noi și ajutăm și pe alții. Dumnezeu ne dă tuturor putere!”
Un gând bun, de mulțumire și recunoștință din partea delegației din România se îndreaptă către Lazăr Fialcovschi din Molodia (Ucraina), care a susținut, împreună cu familia lui, venirea sucevenilor la Cernăuți, familia Fialcovschi fiind apropiată obștii Mănăstirii Voroneț.
