– În fața valului de chioșcuri răsărite peste noapte în cele mai neașteptate locuri din municipiul Suceava, pe puținele spații verzi rămase ori care “iau fața” altor magazine și locuințe, primarul se recunoaște a fi depășit de situație
– „Nici eu nu sunt mulțumit de dughenizarea Sucevei. Este o realitate. Nu fug de responsabilitate, dar de multe ori, ca primar, sunt pus în fața faptului împlinit”, declară Ion Lungu, care “aruncă pisica” în curtea Comisiei de Urbanism din Consiliul Local
Suceava e pe cale de a deveni un oraș al dughenelor și chioșcurilor. Asta a recunoscut chiar primarul Ion Lungu, care s-a declarat a fi depășit de situație, în condițiile în care în cele mai multe cazuri este pus în fața faptului împlinit.
Valul de chioșcuri răsărite peste noapte în cele mai neașteptate locuri, pe puținele spații verzi rămase neatinse de autorizațiile de construire eliberate în mandatele trecute sau chiar pe trotuare intens circulate, care adeseori “iau fața” altor magazine și locuințe, i-a revoltat pe numeroși cetățeni ai Sucevei, care le consideră adevărate „monstruozități arhitecturale”.
Exemplele sunt numeroase: cele două chioșcuri apărute pe spațiul verde, în stația de la Policlinică, florăria din stația Centru, chiar lângă ruinele Curții Domnești, chioșcul de patiserie de la intersecția Mărășești, chioșcul recent apărut în față la Nordic, construcțiile începute vizavi de Autogară, care luau mai multor unități de alimentație publică dar și lumina locatarilor de la etajele superioare, un garaj din Obcini, transformat în fast-food, cel mai recent caz fiind cel al chioșcului construit în Burdujeni, puțin mai sus de stația Orizont, pe esplanada unui bloc, circulată zilnic de sute de persoane.
Dacă pentru cetățeni, amplasarea acestor chioșcuri este considerată în cel mai bun caz nefericită, dar cel mai adesea de-a dreptul revoltătoare, celor care au eliberat autorizațiile de construcție li se pare că totul este cât se corect. Nici nu trebuie să ai studii de urbanism ori măcar de estetică pentru a-ți da seama că în multe cazuri chioșcurile răsărite ca ciupercile după ploaie nu au ce căuta în zonele respective, fără a mai pomeni de faptul că în nici un caz nu ar trebui construite pe puținele spații verzi pe care le mai are un oraș și așa sufocat de construcțiile existente.
Și totuși, tot mai multe chioșcuri apar în toate colțurile orașului, în locuri ce stânjenesc cel puțin din punct de vedere estetic, în vreme ce multe alte persoane reclamă că nu li s-a permis să construiască în zone în care nu deranjau pe nimeni.
– “Nici eu nu sunt mulțumit de dughenizarea Sucevei. Este o realitate. Astăzi trăim o dughenizare în Suceava”
Apariția a tot felul de construcții dubioase, cel puțin ca amplasare în cadrul arhitectural din zonă, l-a deranjat atât pe consilierul democrat Neculai Barbă, care a luat primul o poziție oficială, cât și pe primarul Sucevei, Ion Lungu, care s-a declarat nemulțumit de ce se întâmplă din punct de vedere urbanistic în municipiu, dar și-a declinat responsabilitatea.
„Nici eu nu sunt mulțumit de dughenizarea Sucevei. Este o realitate. Astăzi trăim o dughenizare în Suceava. Nu fug de responsabilitate, dar de multe ori, ca primar, sunt pus în fața faptului împlinit. Ultima dugheană este cea care a apărut în cartierul Burdujeni, în stația Orizont. Terenul de acolo a fost pus în proprietate în anul 2002, deci în mandatul trecut, un cetățean, Arămescu, fiind împroprietărit pe esplanada unui magazin. Terenul fiind cumpărat, acel proprietar este de bună credință. Oamenii trebuie să înțeleagă că eu mă bat cu aceste probleme de urbanism, am chiar și dosare penale pentru abuz în serviciu pentru că nu eliberez autorizații de construcție”, a declarat primarul Ion Lungu. Acesta a menționat că a cerut un raport din partea Comisiei de Urbanism și pentru Disciplina în Construcții pentru a urmări dacă în cazul construcției din Burdujeni s-a respectat proiectul inițial. Edilul șef al Sucevei a dat și alte exemple ce au contribuit la „dughenizare” în ultima perioadă. Este vorba despre construcția din centrul orașului, unde funcționează Florăria Iris, care are aprobarea Consiliului Județean, dar despre care primarul Lungu crede că este mai mult o dugheană care nu se potrivește deloc cu arhitectura zonei. În zona Autogării, se construiește de asemenea, în baza unei autorizații eliberate de Consiliului Județean, în condiții dubioase. După intervenția Primăriei Suceava, clădirea care se ridică urmează să aibă un etaj și nu trei, așa cum era prevăzut în proiectul inițial, care nu ținea cont de faptul că le lua lumina celor de la blocul din spate.
„Este o democrație totală în Consiliul Local, pe care o respect, dar de care eu nu am beneficiat când am fost consilier. Comisia de Urbanism este cea care aprobă proiecte de genul chioșcurilor de lângă Policlinică. Nu pot fi de acord cu această activitate de dughenizare. Din păcate, de multe ori sunt pus în fața faptului împlinit. Există totuși o speranță în modificarea legii privind amenajarea teritoriului care prevede că este obligatoriu să se organizeze în fiecare Consiliu Local o comisie tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism, în coordonarea primarului. Comisia va fi formată din arhitecți, constructori, inspectori în construcție și va reprezenta un control al societății civile din municipiul Suceava. Nici un proiect nu se va mai putea aproba fără avizul acestei comisii”, a adăugat primarul Ion Lungu. Acesta a menționat că va propune, spre aprobarea Consiliului Local, componența acestei comisii în ședința din 26 octombrie, în vederea rezolvării problemelor de urbanism cu care se confruntă municipiul Suceava.
– Viceprimarul Zarojanu respinge ideea „dughenizării Sucevei”
Viceprimarul municipiului, Angela Zarojanu, este de părere că Suceava nu trece printr-un proces de dughenizare, chioșcurile apărute în ultima vreme în oraș fiind puține la număr. „Am solicitat beneficiarului și arhitectului clădirii din zona Orizont, din cartierul Burdujeni, schimbarea structurii arhitectonice. Soluția va fi schimbată pentru că nu se încadrează în arhitectura zonei. Toate construcțiile provizorii care se aprobă trebuie să fie suple, cu multă sticlă, să fie luminoase și să îmbunătățească arhitectura Sucevei”, a declarat viceprimarul Zarojanu. Aceasta a ținut să sublinieze că orice cerere de modernizare a unor clădiri este benefică pentru oraș, iar prin modernizare se aduc și mai mulți bani la bugetul local. Mai mult decât atât, proprietarii noilor construcții efectuează și lucrări auxiliare, precum amenajarea parcărilor, care sunt în beneficiul comunității locale.
Viceprimarul Zarojanu s-a declarat nemulțumită de faptul că se încearcă o scoatere din context a problemelor reale de urbanism și se uită de proiecte importante pentru municipiul Suceava precum refacerea fațadei blocurilor. Acest program cu finanțare guvernamentală va implica foarte mulți locatari suceveni, aspectul deplorabil al blocurilor urmând să se schimbe radical.
Chioșcul “trântit” la Orizont, construit pe un teren revendicat de altă persoană
Pe lângă faptul că nu se încadrează deloc în zonă, chioșcul construit în fața blocului dintre stația Orizont și sensul giratoriu de la intersecția străzilor ce duc spre Botoșani și Dorohoi are o mulțime de alte “bube”. Cei care l-au construit nici măcar nu s-au sinchisit să pună o plăcuță pe care să fie trecută autorizația de construire, cum e obligatoriu prevăzut în lege, dar nici nu au fost amendați de cei care au datoria să vegheze asupra respectării disciplinei în construcții.
Mai mult, terenul respectiv a fost revendicat de un alt cetățean, Aurel Chiforiuc, care a avut casă acolo și era îndreptățit să i se retrocedeze bunurile confiscate de comuniști.
În schimb, nu doar că a fost purtat ani de zile cu tot felul de acte, dar nici nu a primit nimic, în vreme ce altul a putut să cumpere terenul la care era îndreptățit să-i fie retrocedat.
Printr-o dispoziție de acordare de măsuri reparatorii, care i-a fost dată abia la jumătatea acestui an, deși dosarul de retrocedare l-a depus în 2002, i se respinge „retrocedarea în natură a imobilului constând din 660 mp teren ocupat de construcții și investiții de utilitate publică și casă de locuit în prezent demolată, situată pe strada Calea Unirii nr. 66”. În schimb, se propune acordarea de titluri de despăgubire la o valoare ce va fi ulterior stabilită, în vreme ce o persoană care nu avea nici un drept acolo a putut fi împroprietărită, ba mai mult, i s-a permis să construiască una din acele “monstruozități arhitectonice” mult blamate de cetățenii Sucevei.
“Regimul trecut ne-a luat casele și terenurile, actualul regim face legi pe care din păcate nu le respectă nimeni, iar dacă vechiul regim a construit blocuri, spații de joacă sau alte utilități, actualul regim urmărește doar interesele personale și de grup. Am avut dosarul nr. 108/2002, la legea 10, pentru retrocedarea unei case și a 660 mp de teren situat în strada Calea Unirii 66. Aproape 5 ani au durat tergiversările la Primărie, nejustificate decât de incompetență și rea-voință, ca până la urmă să primesc dispoziția de acordare a măsurilor reparatorii. Ceea ce a urmat este umilitor. Primăria scoate la licitație terenul revendicat iar pe el se construiește kitschul din imagine (foto)”, spune Aurel Chiforiuc, într-o scrisoare deschisă adresată redacției.
