Duel!



,,Cioburi de metaforă’’ (rubrica mea cea de toate… joile!) găzduiește, în premieră, un duel epigramatic! Sper ca prietenii mei, cititorii, să se bucure și să aprecieze tot mai mult minunata specie literară pe care mă străduiesc să o promovez, de vreo câțiva ani, pe această pagină a cotidianului Monitorul de Suceava. Așadar, vă supun atenției o dispută avută, cândva, cu veșnic tânărul prieten Petru Ioan GARDA – membru al Uniunii Epigramiștilor din România, președintele Cenaclului ,,Satiricon’’ din Cluj-Napoca și președintele juriului secțiunii ,,Literatură umoristică’’ în cadrul Festivalului Internațional ,,Umor la… Gura Humorului’’.

Constantin Moldovan:

LA MULȚI ANI!

În anul care tocmai a trecut

Credeam că l-am pierdut printre dușmani

Și nu dau nume, dar n-aș fi crezut

Să-mi spună Nelu Garda ,,La mulți ani!’’

Petru Ioan Garda:

IERT, DAR NU UIT!

La cât de mult pe-aici m-ai înjurat,

Te voi trata ca pe-un dușman, firește,

Dar de iertat să știi că te-am iertat

Și te iubesc… Așa e creștinește.

Constantin Moldovan:

Îți mulțumesc, preabunule creștin,

Chiar îți admir credința și gândirea,

Dar cum te știe lumea libertin

Eu zic s-o lași mai moale cu iubirea!

Petru Ioan Garda:

Se facă voia dumitale

Și, ca să fim de-acuma chit,

Ok, o las puțin mai moale:

Nu te iubesc, dar te înghit!

Constantin Moldovan:

Eu sunt un simplu derbedeu

Și n-am talent, precum matale,

Dar intuiesc că nu ți-e greu

S-o lași mai… moale!

Petru Ioan Garda:

Ce spui acolo sunt povești:

Vorbind de tine cu nevasta,

Eu îi ziceam ce tare ești,

Iar ea a zis: ce tare-i asta!

Constantin Moldovan:

Avem, Petrică, o problemă,

Căci eu nu știu ce-a spus prin ,,asta’’;

Și ar mai fi înc-o dilemă:

Depinde-a cui era nevasta!

Petru Ioan Garda:

Îmi zici acum să-ți spun concret…

Eu zic să nu fii indiscret,

Că poate dacă ai afla

Te-ai întrista…

Constantin Moldovan:

FEMEILE DIN BUCOVINA…

Iar ești insinuant, Ioane,

Și la Humor caftim cam rău:

Te uiți, te-nchini ca la icoane,

Dar știi că nu-s de nasul tău!

Petru Ioan Garda:

MĂ DIVINIZEAZĂ!

Port cu greu pe umeri vina

De-a fi geniu între genii

Și când merg prin Bucovina,

Tremură bucovinenii!

Constantin Moldovan:

Când tremură bucovinenii –

Chiar nu-i cunoști, deloc, Petrică –

Îi doare-n cot, profund, de genii;

Îți zic să știi… la o adică…

Până săptămâna viitoare vă doresc să fiți iubiți, iubind!