Am discutat anterior despre PD-L ca despre un partid prezidențial, ca de o construcție politică tip mega-partid menit să sprijine dorința domnului Traian Băsescu de a obține cel de-al doilea mandat la care Constituția îi dă dreptul, să asigure formarea noului Executiv la începutul anului 2009, să exercite, dacă va fi posibil, puterea totală. Este binecunoscut faptul că acest partid are un singur „șef”, anume însuși domnul Traian Băsescu, acesta promovând un stil dur, autocrat de management, de o factură proprie. Modelul aplicat de „șef”, preluat rapid de alți lideri centrali și locali, s-a dovedit a fi la început unul de succes. Întrebarea cheie ce derivă este pentru cât timp se va menține acest succes? Atât timp cât domnul Traian Băsescu rămâne în sondaje la 55-60%, domnia sa poate „trage” după sine la 30-35% forța politică ce îl sprijină, respectiv PD-L.
În ultimele săptămâni, deși există mai multe institute/centre ce au drept job sondarea opiniei publice, periodic, pe diverse subiecte, nu au fost comunicate public rezultatele unor sondaje de acest tip (cu privire la personalități politice și poziționarea partidelor). După unele informații se pare că domnul Traian Băsescu a coborât notabil sub 50% în încrederea electoratului român, ipoteză care ar trebui să inducă multă neliniște și semne de întrebare pentru liderii/militanții PD-L Nu știm precis ce anume propulsează înspre vârful preferințelor electoratului o personalitate politică sau alta; sociologii nu au reușit să explice acceptabil această chestiune întrucât este vorba de zeci de detalii, de zeci de contexte/situații prin care trece un lider politic, de sute de fapte/evenimente ce se mixează într-un veritabil „puzzle” pentru a înțelege/explica fenomene sociologice de acest fel. Nu știm precis nici în sens invers cum se destramă un astfel de „puzzle”; se întâmplă uneori ca un mic detaliu să nu mai funcționeze în relația cu electoratul, ca o gafă, o eroare, un cuvânt, o sintagmă, un gest nepotrivit, un fapt sau o întâmplare conexă cu liderul politic să nu mai fie acceptată de electorat; din acel moment putem discuta de un veritabil efect de domino ce are ca revers prăbușirea acelui lider politic în toate sondajele de opinie; orice ar spune el, orice ar mai face, revenirea la poziția de top devine imposibilă. „Din când în când , spune domnul C. T. Popescu (ziarul Gândul),cu trimitere la domnul Traian Băsescu, un conducător autoritarist trebuie să își forțeze adepții să înghită câte o bazaconie” fără justificare sau argumente, doar pentru că sunt spuse de „marele om”; dacă electoratul refuză acel amănunt putem discuta de începutul unei prăbușiri în sondajele de opinie.
Atât timp cât domnul Traian Băsescu nu are nici un contracandidat ipotetic/potențial, cât PSD-ul este incoerent și nu își definește explicit adversarul politic principal, PD-L-ul se declară ca fiind în „opoziție” , dar exercită puterea prin funcția supremă în stat, atât timp cât continuă disputele pentru Ministerul de Justiție, cât se oferă zilnic noi subiecte de scandal, PD-L-ul domnului Traian Boc reușește să exploateze electoral bulversarea de pe scena politică. Atunci când, mai devreme sau mai târziu, un detaliu aparent nesemnificativ va genera scăderea treptată a domnului Traian Băsescu în sondajele de opinie, putem discuta de un prim efect de domino în ceea ce privește personalitatea domniei sale; alte zeci de amănunte, erori din trecut, inconsecvențe, „dosare” trecute, atitudini autocrate, semne de aroganță, indisponibilitate la negociere etc. se vor conexa generând așa-numitul „bulgăre de zăpadă”. Dacă ținem seama de ceea ce consacră teoria în științele politice, trendurile descendente de aceste tip, odată declanșate devin ireversibile; oricât de valoroși ar fi consilierii de imagine, orice ar face liderul politic în cauză, respectiv domnul Traian Băsescu, revenirea la poziția de top în sondaje nu mai este posibilă. Dacă ipoteza invocată se va confirma, ea va însemna pentru PD-L un veritabil dezastru întrucât în lipsa „suportului” adus de domnul Traian Băsescu această structură politică se va prăbuși rapid în sondaje înspre 10-15%. Pe cale de consecință, putem discuta despre un al doilea efect de domino cu referire la PD-L, subsidiar celui sugerat anterior. Oricât de agresivă va fi strategia acestui partid în competițiile ce urmează, oricare vor fi instrumentele utilizate, oricât de mari vor fi sumele de bani cheltuite, PD-L-ul va intra pe un trend descendent întrucât mentalul colectiv îl percepe conexat de domnul Traian Băsescu; rămâne să așteptăm săptămânile ce urmează pentru a evalua primele sondaje de opinie pe această temă.