Bătaia de joc la adresa banului plătit din buzunarul nostru, în ceea ce bombastic este numită modernizarea drumului european 576 Suceava – Poiana Stampei, continuă nestingherită de nimeni. Instituțiile care ar trebui să ia atitudine se fac că nu văd nimic, constructorii câștigă bani frumoși, iar noi ne vom plânge de milă peste câțiva ani, când drumul va necesita noi reparații generale pentru a reface ceea ce acum s-a făcut de mântuială. Golgota șoferilor suceveni, dar și a celorlalți români sau străini care se aventurează în Bucovina, drumul european 576 care face legătura între Suceava și Bistrița, nu este un calvar pentru toată lumea. Dacă posesorii de mașini se gândesc cu groază că vor mai avea cel puțin o vară și o toamnă până când lucrările s-ar putea finaliza, reprezentanții firmelor de construcții își freacă mâinile și trag deja linie cu profituri substanțiale.
Din păcate, câștigurile firmelor care s-au ocupat și se mai ocupă cu reabilitarea acestui traseu s-au făcut cu furtișaguri pe față, cu lucrări de proastă calitate, soluții tehnice schimbate din mers fără a ține cont de cele mai mici norme de securitate, ecologizarea doar pe hârtie a zonelor poluate cu materiale de construcții.
O parte din aceste aspecte sunt mai puțin sesizabile pentru o persoană neavizată sau pentru șoferii care parcurg acest drum.
De același dezinteres în verificarea calității lucrărilor au dat dovadă și instituțiile statului puse să facă acest lucru, în frunte cu reprezentanții Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, continuând cu Inspectoratul de Stat în Construcții și terminând cu Garda de Mediu.
La Prisaca Dornei, zidurile de protecție abia construite sunt deja dărâmate
Calitatea lucrărilor de modernizare a drumului european 576 nu a fost o prioritate pentru nici una din firmele care au câștigat licitațiile organizate de Ministerul Transporturilor, prin CNADNR.
La Prisaca Dornei, zonă unde lucrările sunt efectuate de firma SCCF Group Colas, zidurile de beton ridicate pentru a proteja șoseaua de muntele care alunecă au început să fie dărâmate.
După ce au băgat zeci de metri cubi de betoane în aceste ziduri, constructorii și-au dat seama că sunt prea înclinate și reprezintă un pericol prea mare pentru participanții la trafic.
O altă problemă este aceea dacă zidurile de beton ridicate pe verticală, fără a fi ancorate în nici un fel în versant, vor rezista presiunii în cazul alunecării muntelui, un fenomen deja vizibil.
Răspunsul este știut încă de pe acum, iar muncitorii care lucrează la Prisaca Dornei zâmbesc cu subînțeles și spun că nu au făcut altceva decât să respecte proiectul, iar dacă cineva ar fi vinovat e firma proiectantă.
Mochlos, campioana neregulilor
Cele mai mari probleme au apărut pe tronsonul Câmpulung Moldovenesc – Iacobeni, acolo unde lucrările de reabilitare se fac de către firma grecească Mochlos.
Celebrele ziduri înclinate de la ieșirea din Câmpulung Moldovenesc, care chipurile ar trebui să asigure protecția drumului, au fost lăsate de izbeliște, iar șansele ca acestea să fie dărâmate pentru a se construi altele trainice sunt nule.
Scenele comice se repetă și pe Mestecăniș, coborârea spre Iacobeni, unde zidurile de protecție ridicate de constructor vor fi spulberate la prima mișcare a muntelui.
În zona cu rocă a muntelui se ridică ziduri de trei metri pentru că nu ar exista un pericol de alunecare a versantului, în timp ce acolo unde muntele are în compoziție argilă și pietriș, constructorii ne-au asigurat că zidurile vor avea până la 10 metri înălțime.
Una din soluțiile corecte ar fi fost placarea muntelui cu bucăți de beton și fixarea acestora cu ancore de oțel galvanizat de 8-12 metri lungime. O astfel de soluție este însă foarte scumpă, de ordinul câtorva milioane de euro, bani pe care firma grecească preferă să-i economisească.
Specialiștii spun că problemele vor apărea cât de curând în zonă, iar acestea ar putea însemna inclusiv accidente și blocarea traficului auto.
Aktor a uitat să dărâme un pod
Nici pe tronsonul de drum reabilitat de cealaltă firmă grecească, Aktor, lucrurile nu sunt în regulă. Totul este cu atât mai grav cu cât firma a încheiat teoretic toate operațiunile, și-a încasat banii și și-a retras muncitorii.
La Dorna Candrenilor, de exemplu, firma a construit un pod peste râul Dorna. Culmea este că vechiul pod nu a fost dezafectat, așa cum se impunea, ci a rămas în picioare.
Așa se face că acum pe drumul european 576 sunt două poduri, unul lângă celălalt, teoretic funcționale pentru că nu există nici un fel de semnalizare privind închiderea vreunuia.
Lucrările de ecologizare, uitate cu desăvârșire
O altă componentă importantă căreia firmele de construcții nu i-au dat nici cea mai mică atenție este legată de problemele de mediu. Cu toate că în contracte aveau stipulată ecologizarea zonelor unde au lucrat, firmele au uitat cu desăvârșire acest aspect.
La Pojorâta, parcările din partea cu pârâul Putna ascund de fapt asfalt, beton și alte materiale de construcții care în mod normal nu aveau ce căuta acolo. Aceeași nepăsare și bătaie de joc este și la Valea Putnei, unde constructorii au abandonat munți de materiale rezultate cu ocazia lucrărilor de modernizare.
La Iacobeni, un buldozer nivela un teren folosit de firma Mochlos, numai că betoanele și celelalte materiale de construcții erau acoperite cu grijă pentru a crea convingerea că lucrările de ecologizare s-au efectuat întocmai cu prevederile din contract.
