Dreptul Roman și judecarea, noaptea, a lui Iisus

O cunoștință m-a sunat în zori să mă întrebe ce și cum? Ce și cum ce? Cu ce se întâmplă în București și în țară!
Nu știu! Eu m-am procopsit cu o răceală și, din odaia unde mă aflu, nu-mi analizez decât frisoanele. Deschide televizorul! Deschid. Știi ce se va întâmpla mai departe? Strada fierbe ca la tine în curte ceaunul de făcut săpun pe vremuri. Apoi se încheagă, adoarme. Pe asta mizează Dragnea.
Discuția s-a încheiat din lipsa unui partener de dialog viabil. Eu nu sunt bun de dialog acum.
Butonez, rămas lângă paracetamol, câteva televiziuni. De la fiecare înțeleg altceva. De la toate că în noaptea trecută Guvernul a decis să dea drumul ordonanțelor de modificare a legislației penale. Ce voiau să facă de la început au pus în practică noaptea trecută. Ce urmau să facă în ședința în care a intrat buzna peste ei Iohannis, au făcut-o acum.
Noaptea e un sfetnic bun! De data asta nu prea cred că a fost un bun sfătuitor pentru Dragnea. Zic acest nume ca pe un termen generic, fiindcă în spatele respectivului politician sunt alții, mai puternici ca el.
Regretatul profesor de drept Tudor R. Popescu, cu care am locuit în aceeași curte în București, până s-a săvârșit din viață, mi-a înșirat cândva cele 16 – parcă atâtea a spus – încălcări ale Dreptului Roman în judecarea lui Iisus Hristos. Cea mai gravă era că acel cod, la bază și azi, în Justiția dreaptă și oarbă, e că niciodată, noaptea, nu se emit sentințe, nu se judecă. Iisus a fost judecat și condamnat noaptea. Răstignirea lui a creat o religie care e vie și azi, după 2.000 și ceva de ani.
De ce au judecat și decis cei de la putere, noaptea trecută, asupra unor coduri care fac varză legislația penală și care sunt subiect al revoltei unei bune părți a populației și a întregului corp judecătoresc? Strada, înțeleg, fierbe puțin și se plictisește. Strada obosește iute. Strada nu e poporul! Oare? Ceaușescu n-a crezut în stradă și s-a păcălit.