Subsemnatul Galan Gavril – primarul comunei Dărmănești, județul Suceava, în legătură cu articolului „320 de oi au fost înghițite de apele rîului Suceava, la Dănila” – apărut în numărul 196 și articolul „Singurul vinovat de moartea celor 320 de oi este chiar proprietarul lor”- apărut în numărul 197, în virtutea dreptului la replică doresc să fac următoarele precizări :
Stîna respectivă se afla ilegal amplasată pe teritoriul satului Dănila, comuna Dărmănești, indiferent de proprietatea pe care se afla. La sesizarea mai multor cetățeni din satul Dănila, împreună cu viceprimarul comunei și un cetățean din sat, la începutul lunii mai, m-am deplasat la locul indicat și am constatat că stîna se afla amplasată într-un loc strategic înconjurată de stufăriș și păzită de cîini.
În urma unor discuții purtate cu un cioban am reușit să obțin un număr de telefon de la un oarecare Cristi, pe care l-am contactat telefonic și am dedus că oile respective sunt ale unor personalități. Ulterior am fost contactat telefonic de alte persoane, care mi-au dat de înțeles că nu trebuie să știu stăpînii acestor oi. Am mai trecut de vreo două ori pe acolo dar nu m-am putut apropia de stînă, din cauza cîinilor și a ciobanilor care erau foarte restricționați la vorbă. Am rămas foarte surprins cînd am aflat că primăria trebuie să se ocupe de strîngerea cadavrelor și ecarisarea acestora în urma episodului petrecut. De unde bani dacă nimeni nu a plătit comunei nici un leu greu sau ușor pentru taxă de pășunat? D-l Popenciuc declară foarte senin că de doi ani este cu stîna acolo dar întreb din nou unde-i este autorizația de funcționare a stînii, contractul de pășunat, sau chitanța de achitare a taxei de pășunat.
Despre afirmațiile făcute la adresa domnului Roșu Gheorghe – patronul firmei Top Construct, acestea nu au nici un fel de suport, deoarece trebuie spus că d-l Roșu prima dată a amenajat drumul spre balastieră cărînd piatra de la stația de sortare din Ițcani, iar apoi a început excavarea.
Cu toate acestea, împreună cu d-l inspector de zonă, vineri seară și sîmbătă dimineață am fost la fața locului dar apa era încă mare, alte posibilități de a interveni nu aveam și nici motive de a rămîne mai mult timp acolo.
În încheiere sper că această lămurire va sensibiliza pe cei care sînt vinovați (indirect) de pierderea acestor animale și vor contribui material la strîngerea și incinerarea acestor cadavre, deoarece au cam cîștigat de pe urma acestor biete oițe.
