Drept la replică

Subsemnatul, BUTNARU EMIL, din localitatea Zamostea, în calitate de subiect al articolului din „Monitorul de Suceava” din data de 04 martie 2015, vă rog să-mi acordați un scurt drept la replică, prin care să aduc câteva lămuriri asupra acestui articol:
1. În ceea ce privește condamnarea primită în luna octombrie a anului 2014, precizez dintru început că aceasta este totalmente fundamentată de condeiul meșteșugit al procurorului IACOB ADRIANA NICULINA și desăvârșită de indiferența și superficialitatea cercetării lucrărilor dosarului de către judecătoarea VICOL GABRIELA.
Astfel, în rechizitoriul întocmit de procurorul IACOB ADRIANA NICULINA, se asimilează sintagmei „După cum declară martorii”, – două declarații total contradictorii: fostul meu socru fabulează, cu aplombul specific octogenarilor, iar fostul fiu vitreg declară lucruri TOTAL OPUSE.
Procurorul IACOB reunește din vârful condeiului aceste două declarații contradictorii.
Apoi, un alt amănunt ce mă determină să aduc lămurire speței privind abandonul de familie, constă în superficialitatea cu care procurorul IACOB ignoră lipsa „relei-credințe” ca element constitutiv al infracțiunii de familie.
La dosarul Parchetului au fost administrate probe în favoarea mea, adrese emise de Primăria Zamostea și ANAF Siret. Aceste adrese, plus mărturia fostului fiu vitreg, îmi sunt favorabile și atestă lipsa oricărei surse de venit, sigur sau ocazional.
Procurorul IACOB ignoră totalmente aceste probe materiale și inventează surse de venit care să probeze o eventuală „rea-credință” în neplata obligației legale de întreținere.
Astfel, procurorul epigon al Uniunii Scriitorilor fără har din Ministerul Public „rezolvă”, din condei, latura „relei-credințe” astfel:
„Din ancheta socială efectuată la nivelul Primăriei Zamostea, reiese faptul că învinuitul beneficiază de o cotă parte din locuința și terenurile agricole ale familiei sale, din valorificarea sau exploatarea cărora, ținându-se cont că este tânăr și apt de muncă, ar putea realiza venituri…”
Genial! – aș exclama eu! Cota parte a bunurilor reprezentând 1/4 din locuința părinților (o cameră mare și o bucătărioară) plus „impresionanta” suprafață de teren de 24 de ari (materializare a cotei părți din terenuri).
Odată explicat cum s-a rezolvat latura „relei credințe” a infracțiunii de abandon de familie, urmează de detaliat problema mărturiei mincinoase depusă de fostul meu socru:
– am formulat imediat plângerea corespunzătoare împotriva „martorului mincinos”
– plângerea a fost repartizată spre soluționare ghici cui? Procurorului IACOB ADRIANA NICULINA.
– am formulat imediat cerere de recuzare a procurorului, în timpul procedurii
– cererea de recuzare respinsă
– plângerea împotriva martorului mincinos soluționată prin NUP
Pentru amuzamentul spiritelor ceva mai lucide, iată un fragment din declarația inițială a „martorului mincinos”:
„Numitul B.E. este o persoană ce consumă alcool” (n.a. Am peste 11 ani de când nu consum alcool)
După ce a fost audiat în urma plângerii referitoare la mărturie mincinoasă, același octogenar declară senin: „nu-și amintește să fi declarat faptul că numitul B.E. este o persoană ce consumă alcool”.
SIC TRANSIT GLORIA MUNDI!
3 luni de închisoare cu suspendare, pe o mărturie mincinoasă și un condei iute de slovă, aparținând procurorului IACOB.
Să mai spun să la faza judecătorească a acestui dosar, am depus 9 pagini de concluzii scrise? inutil, atâta timp cât judecătoarea Vicol nu a citit, din acest demers procedural, NICI MĂCAR UN RÂND.
2. Despre subiectul în sine al articolului, precizez că „denunțul calomnios” în actuala procedură penală poartă denumirea de „inducere în eroare a organelor judiciare”. Va urma! Cu siguranță de ceas atomic.
Comentariile în sine, evidențiate cu font roșu, par oarecum amenințătoare pentru persoanele nedeprinse cu asprimea limbajului de pe Internet. Limbaj care nu are componentă acțională și nu poate fi interpretat după regulile conversației traiului cotidian.
Însă, pentru specialiștii normelor penale, ar trebui de menționat prevederile art. 257C.P. „Ultrajul” respectiv 279 – „Ultrajul judiciar”.
Alăturând cele 2 prevederi legale, observăm că cele 4 alineate sunt aproape asemănătoare.
Apariția în Noul Cod Penal a infracțiunii de „Ultraj judiciar” a fost necesară din punctul de vedere al statutului magistratului, a profesiei liberale de avocat, ce nu pot fi asimilate funcției publice.
Însă, la art. 257, legea prevede clar că amenințarea TREBUIE făptuită fie nemijlocit, fie prin intermediul unui mijloc de comunicare direct.
Definiția mijlocului de comunicare direct o furnizează chiar părintele dreptului penal – Dongoroz V.: telefon, fax, scrisoare, (e-mail), bilețel de papagal sau orice alt mijloc ce permite apropierea asociativă dintre comunicator și receptor.
Pentru a nu mai lungi acest drept la replică precizez că „Monitorul de Suceava” ESTE UN MIJLOC DE COMUNICARE INDIRECT.
Rămâne doar la latitudinea judecătorului ce va soluționa această speță, efectuarea exercițiului de interpretare legislativă a art. 279 în strânsă interdependență cu art. 257 Cod Penal.
În final precizez că o dată cu publicarea numelui, adresei și imaginii, usernamele Tazmanian Demoon devine o amintire. O amintire plăcută, a celor 5 ani petrecuți împreună cu redactorii Monitorului.
Sunt mândru de usernamele Tazmanian DeMoon, cu care am publicat atâtea și atâtea comentarii. Printre acestea inclusiv pamfletul referitor la judecătoarea petrecăreață, ce judecă după cum îi bate vântul în buzunare. Pamflet postat cu mai bine de o jumătate de an înainte de explozia cazului Bărbuță-Prandea.
Sunt mândru de usernamele Ragnarok, cu care am postat modalitatea de „fentare” a sistemului ECRIS de repartizare aleatorie a dosarelor, modalitate practicată la Judecătoria Rădăuți.
Sunt mândru de usernamele Mjollnir, cu care am dezvăluit ÎN PREMIERĂ – dispariția țigărilor în valoare de 60.000 de euro, din camera de corpuri delicte a Poliției Rădăuți.
Sunt mândru de FIECARE dintre cele 37 de username utilizate în cei 5 ani de postare pe site-ul Monitorului.
AM ZIS!