Peste 9.000 de copii din județ au rămas singuri acasă după ce părinții au plecat în străinătate, să-și găsească un loc de muncă. De-a lungul anilor, banii trimiși acasă de românii plecați peste hotare au “scos” țara din criză, dar familiile în care unul sau ambii părinți lucrează în altă țară, la mii de kilometri de copii, suferă în urma acestor schimbări.
Copiii sunt primii afectați de “naveta” părinților, mai ales atunci când sunt lăsați în grija unor străini.
Au existat cazuri în care copiii au fost abuzați tocmai de cei cărora le-au fost încredințați, fie că aceștia le erau rude, tați vitregi, unchi sau cunoștințe, vecini.
Mulți dintre copiii rămași singuri acasă au probleme cu legea, nu au o situație școlară bună și au tendința de a intra în găști periculoase.
Telefonul mobil, firul ce-l leagă pe copil de mamă
Copilăria lui Mihăiță, un băiețel în vârstă de 5 ani, din Milișăuți, este legată inevitabil de un telefon mobil. “Ăsta este telefonul meu. Vorbesc cu mama”, ne-a spus copilul, chiar din primul moment în care am intrat în casa bunicii, unde băiețelul crește, alături de surioara lui, Mihaela Gabriela, în vârstă de 14 ani.
Cea care îi trezește în fiecare dimineață, le face pachețelul pentru școală și grădiniță, le este mamă și tată în același timp, este bunica Victoria. Mândră de numele pe care îl poartă, femeia ne-a spus că “la câte am avut de trecut în viață, chiar că mi se potrivește Victoria”.
De trei ani, de când fiica ei a plecat la muncă în Italia, toată responsabilitatea pentru cei doi nepoți a căzut pe umerii ei. Mama naturală a copiilor vine o dată pe an în țară, iar atunci nu se dezlipește de copiii. Femeia a fost căsătorită, relație din care a rezultat fetița cea mare. Deși părinții s-au separat pe când fata avea doar 4 ani, divorțul s-a finaliza acum câțiva ani. De mică, fetița a crescut în casa bunicii. Acum cinci ani a venit pe lume și Mihăiță, dintr-o altă relație a mamei, care, însă, “nu a mers”, motiv pentru care femeia a fost nevoită să muncească de două ori mai mult pentru a-și întreține singură cei doi copii.
Părinții se consideră vinovați față de copiii lăsați singuri
Psihologii afirmă că nu numai copiii sunt afectați de fenomenul „munca în străinătate”. Și părinții se confruntă cu sentimente de vinovăție, pentru că și-au lăsat copiii acasă și încearcă să-și compenseze absența îndelungată prin tot felul de avantaje materiale. Ce este, însă, în sufletul unui copil care știe că are doi părinți, și află, într-o zi, că tata s-a despărțit de mama, că mama pleacă la muncă în străinătate, la mii de kilometri, este greu de descris în cuvinte.
Visează să le facă copiilor o casă
Pentru că visul acestei mame din Milișăuți este să le ofere o locuință copiilor ei, ea face eforturi mari pentru a aduna bani, cu care să finalizeze casa deja începută în satul natal.
“Adună bănuț cu bănuț, cum poate și ea, pentru a termina lucrarea la casa deja începută. Asta nu înseamnă că își neglijează copiii. Le trimite tot ce își doresc și le trebuie. Însă, de multe ori, mai ales cel mic, întreabă de mama”, ne-a povestit bunica copiilor.
Chiar dacă Mihăiță are cam tot ce își dorește un copil de vârsta lui, jucării, cărți de colorat, dulciuri, hăinuțe, dorul de mamă nu poate fi alinat de nici un cadou din lume. Mama îi plătește cursuri de limba engleză la grădiniță, îl învață la telefon cuvinte în limba italiană, dar este departe.
O dată pe an, timp de aproximativ o lună, femeia reușește să vină în concediu în țară, pentru a petrece timpul cu copii ei. “Ziceți că nu simte lipsa mamei? Că nu îl doare inimioara? Că nu înțelege că este crescut fără părinți? Să nu credeți? Când am condus-o pe mama lui la aeroport și a văzut că ea trece de poartă și el rămâne, s-a întors cu spatele și nici nu a vrut să își ia rămas-bun de la ea. S-a întors cu spatele. După mai mult timp, l-am întrebat de ce nu a vrut să o pupe pe mami, și mi-a spus: «așa, pentru că ea a plecat, și eu am rămas aici. N-a vrut să mă ia»”, ne-a povestit bunica Victoria.
Psihologul – logoped Laura Al-Freijat, de la Echipa Mobilă Siret, care monitorizează cazul lui Mihăiță, ne-a spus că în momentul despărțirii de mamă, băiețelul a simțit un sentiment de frustrare.
Blocaj afectiv, din cauza dorului de mamă
„Copiii care au părinți plecați la muncă în străinătate duc lipsa afecțiunii. Ei sunt mai sensibili, unii pot deveni retrași, necooperanți. Pot avea probleme de comunicare, de exprimare, ajungând, chiar, să se izoleze. Dacă minorii rămân în grija bunicilor, de cele mai multe ori, copilul simte mai puțin lipsa mamei. Chiar dacă nu o pot înlocui pe mamă, bunicile încearcă să le dea o educație bună nepoților. Dorul de mamă, însă, îi poate face pe copii vulnerabili, aceștia putând suferi un blocaj afectiv. În rest, acești copii au un comportament normal, specific vârstei”, ne-a mai spus psihologul Echipei Mobile de la Siret.
La peste 70 de ani, din nou „mamă”
Un alt caz pe care l-am întâlnit la Siret este cel al unei fetițe în vârstă de 6 ani care a rămas în grija bunicii materne, după plecarea mamei la muncă în Italia. Deși bunica încearcă să îi ofere tot ce-i mai bun fetiței, vârsta înaintată își spune cuvântul. Bunica are peste 70 de ani și nu reușește să fie în pas cu toate noutățile și cerințele unui copil din ziua de azi. Camera în care crește fetița este destul de sobră, fără jucării, perdele colorate sau personaje din desene animate desenate pe pereți.
„Destăinuirile” colegilor de grădiniță o mâhnesc pe fetiță, pentru că bunica ei nu are timp și răbdare să-i citească povești, nu poate să facă castele din plastilină, iar când este vorba de un joc nou, femeia o dojenește pe nepoată: „ei, ce-ți mai trebuie și asta!”. Diferența de generații își spune cuvântul. „În aceste cazuri, intervenim noi. Le ducem acestor copii jocuri, le lăsăm materiale pe care să lucreze și ei singuri, până la următoarea întâlnire, ne jucăm cu ei, le spunem povești, îi lăsăm să povestească și ei, să ne spună ce își doresc”, a completat psihologul.
La Siret și în localitățile limitrofe, Echipa Mobilă monitorizează 47 de cazuri de copii care nu au împlinit încă 7 ani și ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. 17 dintre aceste cazuri se referă la copii care provin din familii monoparentale. Alți 50 de copii cu dizabilități din Siret sunt monitorizați și ajutați la domiciliu de Echipa Mobilă.
În Suceava, peste 6.000 de familii trăiesc departe de copii
La sfârșitul anului trecut, în județul Suceava s-au înregistrat 9.145 de copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. 4.656 dintre minorii rămași singuri acasă sunt fete. În cazul a 3.020 de copii, care au ambii părinți plecați să muncească dincolo de granițele țării, 2.809 au fost lăsați în grija bunicilor, unchilor sau rudelor până la gradul IV, 28 de copii au fost luați în grija statului, iar 183 de copii au fost lăsați de către părinți în grija vecinilor sau a cunoștințelor.
Alți 5.311 minori au un singur părinte plecat la muncă în străinătate. Dintre acești copii, 5.185 au rămas în grija rudelor, 14 au ajuns în centre de plasament, iar 112 au fost lăsați prin vecini.
Sunt și cazuri de copii care au un singur părinte susținător. 814 copii, provenind din 605 familii cu un părinte unic susținător, au fost lăsați la bunici sau rude apropiate (728), în centre de plasament (16) sau la cunoștințe sau vecini (70).
Din statisticile Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava rezultă că la nivelul județului Suceava sunt 6.007 familii care și-au lăsat copiii în țară și au plecat la muncă în străinătate.
Criza îi aduce pe români acasă
Criza mondială și lipsa locurilor de muncă i-au determinat pe mulți părinți să revină în România, alături de copii, pentru că nu mai făceau față cheltuielilor din străinătate, după ce rămăseseră fără un loc de muncă permanent.
Din statisticile Direcției de Asistență Socială Suceava rezultă că, la sfârșitul anului 2007, se înregistrau aproape 10.000 de copii ai căror părinți erau plecați în străinătate, cu aproape 1.000 mai mulți decât la sfârșitul anului 2009.
Din cei peste 9.000 de copii rămași singuri, la sfârșitul anului trecut, 8.700 sunt îngrijiți de bunici sau rude apropiate, 365 de vecini sau cunoștințe, iar 58 au ajuns în grija statului, la cererea aparținătorilor.
Cei mai mulți minori rămași singuri acasă, după plecarea părinților la muncă în străinătate, au vârsta cuprinsă între 10 – 13 ani (2.512 minori), între 14-17 ani (2.412 minori), între 7-9 ani (2.086 minori).
Sunt și cazuri de copii care nu au împlinit încă un anișor, circa 177 de copii, care au rămas în grija bunicilor sau a asistenților maternali.
