În perioada 20 – 23 iulie, la Mănăstirea Dragomirna a avut loc simpozionul „Dragomirna și ctitorii ei”, manifestare culturală care s-a dorit a fi un omagiu adus ctitorilor Anastasie Crimca, Miron Barnovschi și familiei de dregători Luca și Simion Stroici.
Evenimentul cultural religios a debutat luni, cu parastasul ctitorilor, urmat de un Te – Deum, la care a participat ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.
400 de ani de la zidire
Stareța Mănăstirii Dragomirna, stavrofora Heruvima Chihai, ne-a spus că unul dintre scopurile acestei manifestări culturale a fost acela de a aduna cât mai multe materiale despre Mitropolitul Anastasie Crimca. „De aceea, am invitat specialiști din mai multe domenii, care să aducă lucruri noi despre Mitropolitul Anastasie Crimca, pentru a putea fi canonizat. Invitații au prezentat lucrări interesante despre ctitorii Dragomirnei, Anastasie Crimca, Miron Barnovschi și Luca Stroici. Prin acest simpozion, am dorit să punctăm și împlinirea în acest an a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Dragomirnei”, ne-a explicat maica stareță.
Deși nu se știe exact data în care s-a finalizat construcția mănăstirii, pentru că locașul este lipsit de pisanie, din manuscrisele lăsate de Anastasie Crimca rezultă că data ar fi 1 septembrie 1609.
Cercetări despre Dragomirna
În cele patru zile de simpozion la Dragomirna, invitații, profesori universitari, cercetători, stareți de mănăstiri, preoți au susținut mai multe comunicări, pe diverse teme, avându-i în centru pe cei trei ctitori: „Cercetări arheologice la Mănăstirea Dragomirna”, susținută de profesorul Gh. I. Cantacuzino, „Biserica Mănăstirii Dragomirna în contextul arhitectural medieval din Moldova” – arheologul Voica Maria Pușcașu, „Egumenii Dragomirnei în perioada 1775-1918”, temă susținută de monahul Alexie Cojocaru, „Suveranul ctitor” – Ieromonahul Dosoftei Dijmărescu, „Luca Stroici, Miron Barnovschi și familiile lor în Polonia” – Ilona Czamanska.
Stavrofora Heruvima a prezentat în cadrul simpozionului tema „Ctitoriile și donațiile lui Anastasie Crimca la Dragomirna”, care, alături de lucrarea „Cunoscutele și necunoscutele unei biografii de ctitor. Anastasie Crimca”, prezentată de profesorul Ștefan Gorovei, a trezit interesul celor prezenți. Profesorul Gorovei a sugerat ca obștea mănăstirii să ia inițiativa de a organiza o expoziție, măcar de o săptămână, cu toate manuscrisele lui Anastasie Crimca, răspândite prin Europa.
Sponsori pentru tipărire de carte
Obștea mănăstirească de la Dragomirna intenționează să adune toate materialele prezentate în cadrul simpozionului, la care se vor adăuga și imagini foto, pentru a putea, cu ajutorul sponsorilor, să tipărească două volume despre „Dragomirna și ctitorii ei”.
„Profesorul universitar Olimpia Mitric lucrează la o carte despre toate manuscrisele Dragomirnei. Dumneaei investește muncă și timp în această carte, dar cheltuielile cu tipărirea volumului ne revin nouă. Din păcate, nu avem fonduri pentru a susține această cheltuială. Încercăm să găsim sponsori pentru a tipări această carte deosebit de importantă”, ne-a mai spus maica Heruvima.
Reorganizarea muzeului
Special pentru simpozionul din această săptămână, muzeul Mănăstirii Dragomirna a fost reorganizat. Au fost schimbate vitrinele, a fost adus și expus un epitaf deosebit de valoros, care a stat cinci ani în restaurare la Suceava.
„Muzeul are opere inestimabile, pe care noi le-am pus mai bine în valoare. Am schimbat modul de expunere. Manuscrisele deschise pot fi admirate prin sticlă, dar cu ajutorul unor oglinzi pot fi văzute de turiști și copertele manuscriselor, ferecăturile în argint aurit”, a mai completat stareța mănăstirii.
Tot ea ne-a amintit că sala care adăpostește muzeul este prima sală construită în stil gotic din Moldova, în care sunt adăpostite acum doar nouă din cele 26 de manuscrise lăsate de Anastasie Crimca, sau 33 de manuscrise, după cum a reieșit din prezentările și studiile invitaților de la simpozionul organizat la Dragomirna.
Vizitați Dragomirna!
„Obștea de la mănăstire s-a străduit să organizeze cât mai bine acest simpozion. Participanții au avut posibilitatea să viziteze și muzeul cu manuscrisele, turnul, tainițele, drumul de strajă, dar și sala nou înființată care poartă denumirea Sfântului Paisie Velicicovschi, în care sunt expuse icoane din vechea catapeteasmă și veșminte vechi. Așteptăm să vină cât mai mulți oameni să viziteze mănăstirea, muzeul, să vadă comorile Dragomirnei”, a completat stavrofora Heruvima Chihai.
Un rol important în organizarea simpozionului „Dragomirna și ctitorii ei” l-a avut Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” – Mănăstirea Putna și starețul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec.
Mai multă grijă pentru valorile din mănăstiri
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, a spus ieri, la încheierea simpozionului de la Dragomirna, că „ar trebui mai multă grijă pentru aceste valori: carte, broderie, țesătură. Nu putem ține aceste manuscrise la lumina zilei permanent. Aceste documente s-au păstrat tocmai pentru că au fost ținute la întuneric și aerisite doar primăvara și toamna. Trebuie mare atenție la depozitarea și conservarea valorilor din mănăstiri. Prin acest simpozion ați reușit să scoateți în evidență munca unor oameni însemnați”.
Numele Mănăstirii Dragomirna
Mănăstirea Dragomirna este renumită nu atât prin vechimea sa, ci mai ales prin originalitatea stilului, prin eleganță și sobrietate.
Numele mănăstirii vine de la moșia Dragomirești, dăruită în anul 1587 de Petru Șchiopul tânărului ostaș Ilie Crimca – viitorul monah Anastasie – pentru o slujbă făcută acestuia în timpul năvălirilor cazacilor. Fiu al negustorului sucevean Ioan și a cneaghinei Cristina, Crimca renunță la cele pământești și îmbracă haină monahală la Mănăstirea Putna. În scurt timp, Anastasie Crimca este numit arhimandrit și egumen la Mănăstirea Galata (1588).
Nu mult după aceea, în anul 1600, este ales episcop de Rădăuți și cu ocazia intrării lui Mihai Viteazul în Moldova, îi depune acestuia jurământ de credință. Va ajunge apoi episcop de Roman (1605), iar din 1607 până în 1629 păstorește Mitropolia Moldovei și Sucevei. Moare în 1631.
