Plata integrală exclusiv prin bani pentru proprietățile naționalizate de comuniști ar însemna un efort bugetar estimat la 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), din care mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri pentru 88.000 de imobile.
„Pe lângă partea de acceptanță la CEDO, avem o problemă financiară. Titlurile distribuite de ANRP impactează pe deficitul bugetar ESA, iar plățile în bani impactează imediat pe deficitul în cash. Am găsit soluția cu 15% din valoarea imobilelor pentru că statul nu-și permite mai mult de atât”, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul Finanțelor Publice, Bogdan Drăgoi.
Oficialul MFP a arătat că fără aplicarea unei astfel de soluții CEDO va trece la acceptarea imediată a solicitărilor depuse de cetățenii români, iar autoritățile estimează toate aceste procese ar putea fi soluționate în termen de 5 ani, ceea ce va avea un impact foarte puternic asupra deficitului bugetar, cel puțin pe ESA.
Întrebat de ce Guvernul nu a ales varianta unor emisiuni de titluri pe 15-30 de ani prin care să acopere sumele necesare despăgubirii foștilor proprietari, Drăgoi a replicat că această opțiune ar fi dus la creșterea datoriei publice totale cu 13% din PIB, ceea ce nu era sustenabil.
„De trei ani încercăm să ne ajustăm și s-au făcut eforturi, s-au luat măsuri dure. Avem o constrângere petru anul viitor să fim și mai ambițioși, să mergem cu deficitul la 1% din PIB. O creștere a datoriei publice vine în contradicție cu principiile Pactului Fiscal, unde noi putem merge pe un deficit structural mai apropiat de 1% din PIB tocmai pentru că avem o datorie publică mai mică”, a explicat Drăgoi.
În ceea ce privește eliminarea restituirii în natură, Drăgoi a arătat că prin menținerea acestei forme de despăgubire s-ar fi creat un tratament discriminatoriu, întrucât persoanele care puteau recupera imobilele în natură erau despăgubite integral, în timp ce pentru despăgubirile în bani s-a propus limitarea la 15% din valoare.
Ministrul Finanțelor a precizat că estimările pentru despăgubirile cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, pentru prorpietățile confiscate de la culte și minorități însumează 39 de miliarde lei, din care 34 de miliarde lei revin cultului romano-catolic, care a depus cereri de despăgubire pentru 88.000 de imobile.
Drăgoi susține că estimările pentru despăgubirile acordate pe baza Legii 10/2010 și Legii 18/1991 însumează 31 de miliarde lei.
Despăgubirea integrală în bani a foștilor proprietari ale căror case au fost naționalizate de comuniști ar costa statul peste 12 miliarde lei (2,9 miliarde euro).
În cazul plății exclusiv în echivalent, statul ar urma să plătească foștilor proprietari de terenuri agricole confiscate sub regimul comunist aproximativ 11 miliarde de lei (2,5 miliarde euro) dacă nu se limitează despăgubirile la 15% din valoarea de piață, la 20 de ani după apariția Legii 18 privind fondul funciar.
De asemenea, pentru despăgubirea foștilor proprietari care au deținut acțiuni la societăți naționalizate de comuniști, statul ar mai trebui să plătescă peste 7 miliarde de lei.
„Ajustarea fiscală, deficitul structural și până la urmă sustenabilitatea acestor plăți, acestea au fost rațiunile pentru limitarea despăgubirilor”, a conchis Drăgoi.
Guvernul vrea să limiteze la 15% din valoarea reală a bunului în cazul despăgubirilor care vor fi plătite de stat foștilor proprietari pentru proprietățile naționalizate și să elimine posibiliatate restituirii în natură. De asemenea, plata se va face eșalonat pe o perioadă între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere și stabilit la maximum 90 zile.
