Sunt tare curios să aflu cum vor fi sancționați doi dintre arbitrii meciului Rapid – Politehnica Timișoara: centralul și tușierul. Știți care: acela care s-a uitat la minge, iar s-a uitat (era la 3-4 metri de toată tărășenia) și în final a rămas cu steagul jos, deși nici nu era nevoie de reluări pentru a vedea că mingea depășise linia de fund. Săptămâna trecută, la cele două penalty-uri incriminate de CFR Cluj, s-au găsit tot soiul de argumente: că era departe, la primul, că „n-avea unghi de vedere”, la al doilea. Hai să admitem că, la primul, și tușierul era prost plasat și departe. Dar la al doilea ce să mai zici? Că a fost chiar în ochii lui, pe partea de careu de lângă el. Iar la urmă, în bot a luat-o Tudor, vorba lui, „singurul răspunzător”. Ei, acum cine e răspunzător? Că în afară de cei doi fotbaliști implicați, restul celor aflați pe gazon, cu tot cu arbitru, e clar că n-aveau pic de vizibilitate, tocmai din pricina poziției celor doi. Cu o excepție tușierul. Iar ăsta, și orb de-ar fi fost, și tot putea (și trebuia!) să ridice steagul. Nu stă în picioare nici o explicație: era acolo, la doi pași. Nu putea să nu vadă. Putea, în schimb, să ia bani? Ba bine că nu. O asemenea faptă, de-a dreptul penală, cred eu că se plătește cam cu vreo 100. Nu de ani de pârnaie, ci de mii de euro. Nu ține nici o justificare, dar încap în schimb nenumărate argumente conform cărora ierarhia în campionat o fac arbitrii. Am văzut toate meciurile din acest retur. Nu mi-a scăpat nici unul. Este cutremurător câte greșeli, gafe sau chiar crime pot comite fluierașii și stegarii. Fiecare pare să arbitreze după propriul regulament, fără vreo legătură cu cel oficial. Aceeași infracțiune unul o pedepsește cu galben, altul cu roșu, altul nici n-o bagă-n seamă. Pentru unul e penalty dacă un fundaș strănută spre adversar, iar altul, la o “coasă” care se poate termina la Urgențe, face semn că jocul merge înainte. La același Rapid-Poli am văzut și o a doua premieră mondială, pe lângă aia cu golul din colț de poartă: la pătrundere, același fundaș comite două infracțiuni simultane: în timp ce cu mâna stângă îl ține și-l trage pe atacantul care îl depășește, cu dreapta face ditamai hențul, oprind mingea. Totul la marginea propriului careu, din postură de ultim apărător.
Lovitură liberă și cartonaș roșu? Aiurea! Semne voioase de la arbitru că „merge jocul”! Dacă nici asta nu-i hoție, atunci care mai e? Ce caută borfașii ăștia pe teren?
