Ministerul Turismului și cel al Educației Naționale nu au nicio rampă specială de acces pentru persoanele cu handicap, în acceași situație fiind primăriile din Baia Mare, Miercurea Ciuc, Oradea, Piatra Neamț, Bistrița și ce a Sectorului 2, rezultă dintr-un studiu prezentat miercuri de IPP.
Din analiza dată publicității de Institutul pentru Politici Publice (IPP) rezultă că numeroase instituții publice sunt deficitare în privința asigurării accesului persoanelor cu nevoi speciale în sediu, dar și la mediul informațional.
Astfel, primăriile din Alba Iulia, Bacău, Brăila, București, Buftea, Buzău, Constanța, Deva, Iași, Reșița, Slatina, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Tulcea, Vaslui și Sectorul 1 al Capitalei au câte o singură rampă de acces pentru persoanele cu handicap și doar primăriile din Cluj-Napoca și Slobozia au câte șapte, potrivit studiului.
În cazul Direcțiilor Generale de Finanțe Publice, nu există nicio rampă de acces în sediile din Mureș, Suceava și Vaslui, iar în Ialomița, Alba, Bihor, Bistrița Năsăud, Brăila, Călărași, Covasna, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Sălaj și Teleorman există câte o rampă.
Direcțiile Generale de Finanțe Publice cele mai accesibile din acest punct de vedere sunt cele din Covasna (11 rampe), Vâlcea (10), Hunedoara (opt) și Bacău (șapte).
Accesul persoanele cu nevoi speciale în sediu nu este asigurat nici măcar în toate ministerele. Astfel, Ministerul Turismului și Ministerul Educației Naționale nu au nici o rampă de acces, în timp ce ministerele Culturii, Agriculturii, Justiției, Sănătății, Mediului, Economiei, Finanțelor Publice, dar și Camera Deputaților asigură câte o rampă de acces în instituție.
Singurul minister dotat cu șase rampe este Ministerul Dezvoltării Regionale.
Potrivit IPP, problema este similară în cazul unor tribunale, cinci dintre acestea (Brăila, Ilfov, Mureș, Satu Mare și Vâlcea) neasigurând accesul persoanelor cu dizabilități în interior.
Instituțiile publice nu stau mai bine nici în privința măsurilor luate pentru eliminarea barierelor în comunicarea cu persoane cu dizabilități. La nivelul primăriilor, doar cele din Arad, Bistrița și Sectorul 1 au semne Braille, cele din Botoșani, Buzău, Iași, Pitești, Sibiu, Târgu Mureș și Tulcea asigură interpreți mimico-gestuali, în Iași și Sectorul 2 există telefoane adaptate și doar primăriile din Deva, Galați, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Târgu Jiu, Târgu Mureș și Sectoarele 1 și 3 au grupuri sanitare accesibilizate.
Direcțiile de Finanțe Publice din Brașov, Iași, Neamț și Satu Mare au semne Braille, cele din Călărași și Constanța au interpreți, iar cele din Bacău, Bistrița Năsăud, Călărași, Dolj, Harghita, Neamț și Satu Mare au grupuri sanitare accesibilizate.
La nivelul tribunalelor, în Brașov și Dolj există semne Braille, în Botoșani, Dolj, Maramureș, Suceava există interpreți, iar la cerere aceștia pot fi asigurați și în alte 12 tribunale.
Niciun spital județean de urgență nu are semne Braille sau telefon adaptat, iar spitalele din Târgu Jiu, „Sf. Spiridon” din Iași, Baia Mare, Piatra Neamț, Suceava și Vaslui au interpreți mimico-gestuali.
Cercetarea mai arată că jumătate dintre municipiile reședință de județ nu au nicio trecere de pietoni accesibilizată și aproape trei sferturi nu au intersecții semaforizate și accesibilizate corespunzător.
Conform aceluiași studiu, în Galați nu există niciun loc de parcare destinat persoanelor cu dizabilități.
Potrivit IPP, cel mai mare număr de studenți cu handicap (196) sunt la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, de unde provin și cei mai mulți absolvenți (278).
Referitor la facilitățile oferite de universitățile mari din țară, studiul arată că Universitatea Ovidius din Constanța asigură rampe de acces în facultățile sale, patru panouri de comandă pentru ascensoare și 12 săli de desfășurare a orelor de curs, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca pune la dispoziție un birou/sală de lectură pentru persoanele cu dizabilități, Universitatea din Pitești asigură mâini curente (balustrade) în clădirile sale precum și un interpret, iar Universitatea din Oradea, un centru de învățare accesibilizat.
Universitatea de Vest din Timișoara a realizat investiții pentru eliminarea pragurilor de la ușile de intrare în clădiri și în sălile de curs, pentru achiziționarea unei rampe electrice, a lifturilor în sediile facultăților, pentru adaptarea grupurilor sanitare, pentru alocarea a patru locuri adaptate și semnalizate corespunzător. De asemenea, Universitatea din Timișoara este singura care oferă fond de carte adaptat nevoilor persoanelor cu dizabilități în cadrul Bibliotecii Central Universitare, precum și o serie de alte facilități de studiu: timp de examinare prelungit, înlocuirea probei scrise cu cea orală și viceversa, evaluare în sală separată, folosirea calculatoarelor și tehnologiei asistive, mărirea caracterelor pe foile de examen, consiliere și orientare în carieră, consiliere și orientare educațională.
Universitatea „A. I. Cuza” din Iași asigură spații de cazare pentru tinerii cu dizabilități, toalete și dușuri adaptate, dar a organizat și o subsecție dotată corespunzător pentru nevăzători la Grădina Botanică.
Directorul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), Adrian Toader, a precizat că inspectorii sociali au aplicat, în 2011, 167 de amenzi, în valoare de aproximativ 240.000 de euro, și 515 avertismente, atât instituțiilor publice, cât și entităților private, pentru probleme de accesibilitate a persoanelor cu handicap.
Acesta a precizat că 42 la sută (100.465 euro) din totalul amenzilor a fost aplicat entităților private, în general băncilor, farmaciilor, hotelurilor și firmelor de taxi.
Cele mai multe amenzi au fost aplicate în București (28.300 de euro) urmat de județele Covasna (27.900 de euro) și Harghita (16.700 de euro). În județele Bacău, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Dolj, Iași și Suceava nu s-au dat sancțiuni.
În 2012, numărul și valoarea sancțiunilor a scăzut considerabil față de 2011.
Potrivit lui Toader, cele mai multe amenzi au fost acordate pentru nerespectarea art. 62 alin. (1) privind accesibilizarea clădirilor și a mediului urban și art. 69 (1) privind asigurarea interpreților de limbaj mimico-gestual, cuprinse în Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.
Directorul ANPIS a mai spus că majoritatea controalelor si măsurilor dispuse de inspectorii sociali sunt contestate în instanță, unde, de cele mai multe ori, instituția pierde.
