La Muzeul de Științele Naturii din municipiul Suceava, în prezența unui public numeros, s-au lansat două volume de carte mărturisitoare pentru arealul bucovinean, în cadrul manifestărilor culturale ce reactivează genericul „Octombrie de Bucovina”. Ambele cărți îl au ca protagonist pe scriitorul Ion Drăgușanul, într-un caz ca redactor de carte al unor scrieri recuperatoare („Etnii bucovinene / Armenii, Evreii, Lipovenii, Rutenii, Țiganii”, de Dimitrie Dan), în celălalt ca autor care continuă o lucrare de referință pentru istoria Bucovinei, volumul III al lucrării monografice „Povestea așezărilor bucovinene”.
După cum a explicat Ion Drăgușanul, cartea lui Dimitrie Dan valorifică cele șapte broșuri și fascicole (trei despre armeni, câte una despre celelalte patru etnii), publicate, între anii 1890-1912, de singurul cărturar bucovinean pe care l-a oferit culturii române Suceava, broșuri și fascicole pe cale de dispariție, din pricina degradării extrem de puținelor exemplare originale.
Volumul cuprinde în „Anexe” și alte studii vechi, dar și câte un „hronic al numelor” și faptelor mărturisite de-a lungul istoriei (succesiuni de mărturisiri citate din documente de cancelarie domnească, din relatările călătorilor străini sau din vechea presă bucovineană, nepublicate până în vremea lui Dimitrie Dan), unele dintre acestea cu valoare exclusiv istorică (precum documentele care probează originea armenească a legendarului Iațco, pe care l-a întâlnit Dragoș Vodă, sau documente care sugerează statutul de „resturi cumanice” al unora dintre țiganii meșteșugari), altele cu valoare anecdotică (identificarea evreului care a adus, pentru prima dată, în 1640, în Moldova, din Galiția, „leacul pentru holeră”, adică holerca sau horilca).
„Povestea așezărilor bucovinene”, o recuperare de spiritualitate
Al doilea volum lansat ieri, care îl are, de această dată, ca autor pe scriitorul Ion Drăgușanul, se numește „Povestea așezărilor bucovinene” – volumul III. Cartea poate fi considerată o monografie folclorică, după cum a spus autorul, „deși înseamnă un demers singular de arheologie spirituală, în scopul identificării Datinii, deci a moștenirii spirituale europene, în lunga și ciudata ei degenerescență, o moștenire pe care doar românii o mai folosesc, dar sub formă de tot mai alterate cioburi folclorice”.
Volumul III al „Poveștii așezărilor bucovinene” înseamnă, după cum a sugerat autorul, și o recuperare de spiritualitate, dar și o tentativă de înțelegere onestă a ceea ce moștenim și trebuie să ne asumăm.
„Multă muncă, multă dragoste, multă dorință de a arăta că Bucovina a avut mare cultură…”
Cele două cărți lansate ieri la Muzeul de Științele Naturii din municipiul Suceava, în prezența consulului general al Ucrainei la Suceava, Vasily Boieciko, a consulului Vasily Nerovney, a lui Alexandru Băișanu, vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, a numeroși scriitori, artiști, oameni de cultură, jurnaliști, cea a lui Dimitrie Dan, prin anexele lucrate de redactorul de carte Ion Drăgușanul, și „Povestea așezărilor bucovinene” – volumul III sunt, după spusele autorului Ion Drăgușanul, „prin noutate… străveche și prin dinamismul interpretării, două cărți scandaloase pentru suficienți și pentru patriotarzi; prin urmare, trântorii spiritualității sunt avertizați că, în contact cu paginile celor două cărți, riscă letale toxiinfecții intelectuale”.
La momentul lansării, cărturarul Ion Drăgușanul a venit în fața iubitorilor de carte cu mai multe volume care-i poartă semnătura, cărți care cer, după cum a spus Ion Drăgușanul, „multă muncă, multă dragoste, multă dorință de a arăta că Bucovina a avut mare cultură…”.
