Dosarul Rompetrol în care Dinu Patriciu, alături de mai multe persoane, este acuzat de comiterea unor infracțiuni economice rămâne la instanță, Curtea de Apel București admițând, joi, contestația procurorilor la decizia instanței inferioare de trimitere a cauzei la DIICOT pentru refacerea urmăririi.
Judecătorii Curții de Apel București au dezbătut, săptămâna trecută, recursul formulat de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) împotriva hotărârii Tribunalului București de a restitui dosarul Rompetrol la procurori în vederea refacerii urmăririi penale și a rechizitoriului sub mai multe aspecte de nelegalitate. Curtea de Apel București a amânat atunci pentru 20 martie decizia în acest caz.
Tribunalul București a admis, în octombrie anul trecut, excepția ridicată de avocații din dosarul Rompetrol și au decis restituirea acestuia la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) pentru refacerea urmăririi penale.
Un prim motiv pentru care instanța a decis retrimiterea la Parchet a dosarului Rompetrol este acela că rechizitoriu emis de DIICOT către instanță nu a fost semnat de procurorul șef de secție al Direcției. Acesta a fost verificat de procurorul șef Direcție, Remus Jurj, însă legea prevede expres ca materialul de urmărire penală să fie semnat de procurorul șef al secției DIICOT.
De asemenea, Tribunalul a constatat că rechizitoriul a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor legale și în ceea ce privește descrierea faptelor de asocierea și inițierea unui grup în vederea săvârșirii unor infracțiuni. Potrivit instanței, în actul de sesizare descrierea faptelor în ceea ce îi privește pe omul de afaceri Dinu Patriciu și Bucșă Alexandru este generală „fără a se preciza concret care era structura grupului, cine îl coordona, care era rolul fiecărui inculpat în cadrul grupului infracțional”.
Instanța a mai arătat că dreptul la apărare a fost încălcat și în cazul lui Sorin Roșca Stănescu, pentru care procurorul stabilise patru zile de prezentare a materialului de urmărire penală, din care două nelucrătoare, timp insuficient pentru parcurgerea celor 58 de volume de urmărire penală.
În cazul lui Dinu Patriciu, instanța arăta că dreptul la apărare nu a fost încălcat, procurorul dându-i la dispoziție acestuia opt zile lucrătoare pentru parcurgerea materialului de urmărire penală.
Totodată, instanța a arătat că mai multe disjungeri (separări) făcute în dosarul Rompetrol au fost nelegale și a constatat că nici schimbarea încadrării juridice a faptei lui Patriciu – din delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată – nu este legală, măsură criticată și de avocații acestuia care au solicitat restituirea dosarului la Parchet.
Decizia a fost contestată de procurori la Curtea de Apel București. În susținerea cererii de recurs, procurorii au arătat că hotărârea de restituire a dosarului Rompetrol nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
În septembrie 2006, Dinu Patriciu a fost trimis în judecată, în dosarul Rompetrol, de către procurori ai DIICOT, omul de afaceri fiind acuzat de comiterea a șapte infracțiuni.
Alături de el, în acest caz mai sunt inculpați Alexandru Bucșă, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Ștefan Roșca Stănescu, Sorin Pantiș, Victor Eros, Paul Gabriel Miclăuș, Elena Albu și Gabriela Victoria Anghelache.
Patriciu este acuzat de delapidare, spălare de bani și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni. În același timp, el este învinuit de manipularea pieței prin tranzacții sau ordine de tranzacționare care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau prețul instrumentelor financiare și care mențin, prin acțiunea uneia sau a mai multor persoane acționând împreună, prețul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, coroborate cu prevederile unui articol din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital. O altă infracțiune este cea de dezvăluire de informații privilegiate, dar și de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat.
Alexandru Bucșă este acuzat de complicitate la delapidare, complicitate la spălarea de bani și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni. Petrică Grama este acuzat de complicitate la delapidare și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.
Florin Iulian Aldea este acuzat de complicitate la săvârșirea infracțiunii de manipulare a pieței prin tranzacții sau ordine de tranzacționare, de complicitate la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional organizat.
Cerasela Elena Rus este acuzată de complicitate la săvârșirea infracțiunii de manipulare a pieței prin tranzacții sau ordine de tranzacționare și de sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional. Claudiu Simulescu este acuzat de complicitate la săvârșirea infracțiunii de manipulare a pieței prin tranzacții sau ordine de tranzacționare și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional organizat.
Sorin Roșca Stănescu este acuzat de utilizare a informației privilegiate și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional organizat. Sorin Pantiș este acuzat de manipulare a pieței prin tranzacții sau ordine de tranzacționare și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional organizat. Victor Eros a fost trimis în judecată pentru favorizarea infractorului și pentru aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional organizat.
Paul Gabriel Miclăuș și Elena Albu sunt acuzați de favorizare a infractorului și aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional organizat. Ultimul inculpat trimis în judecată în acest caz este Gabriela Victoria Anghelache, acuzată de fals intelectual, favorizarea infractorului și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional organizat.
Potrivit Parchetului, activitatea infracțională a inculpaților a fost analizată sub două aspecte: creanța Libia (primele trei infracțiuni ale inculpatului Patriciu Dan Costache, precum și cele reținute în sarcina inculpaților Grama Petrică și Bucșă Alexandru) și manipularea pieței de capital.
