Dosarul „Poșta Română” – Chiuariu: O opinie nu atrage răspunderi penale, în cazul Poșta am lucrat doar cu documente originale

Fostul ministru al Justiției Tudor Chiuariu a declarat, luni, la instanța supremă, că, în cazul Poșta Română, i se impută o opinie, și că avizul pe care l-a dat a avut la bază documente autentice, informează Mediafax.Fostul ministru al Justiției, Tudor Chiuariu, judecat pentru corupție, în dosarul Poșta Română, alături de fostul ministru al Comunicațiilor Zsolt Nagy, a spus că, în cazul avizului pe care l-a dat privind înstrăinare unui teren al Poștei Române către o firmă, a avut avize anterioare de specialitate de la Ministerul Finanțelor Publice, dar și de la doi judecători.Astfel, Chiuariu a declarat în fața instanței că lui i se „impută o opinie” și că inclusiv la acest moment consideră că opinia sa este una corectă „pentru că a fost bazată pe acte autentice ce se bucură de prezumția de legalitate”.”Ministerul Finanțelor Publice a spus clar că acest teren nu era în proprietatea publică a statului, de altfel încă de la HG 371/98 încoace, când Poșta a devenit societate, ea nu mai putea deține bunuri în administrare, iar de la acel moment orice discuție a încetat. Cert este că, în mod fundamental, o opinie nu poate produce prejudiciu materiale, nu poate atrage răspunderi penale și nici juridice. Spun procurorii anticorupție că scopul era avantajarea unor persoane sau a unor firme pe care eu nu le cunosc și de altfel nici în rechizitoriu nu se probează astfel de legături”, a arătat Chiuariu în fața celor cinci judecători. În legătură cu acuzația procurorilor potrivit căreia Chiuariu ar fi urgentat emiterea acelui aviz, acesta a arătat că, la momentul plecării sale de la minister, a cerut o centralizare a avizelor date în mandatul său, context în care a constatat că, din 151 de avize semnate ca ministru al Justiției, 77 „au avut aceeași rută și metodă de avizare ca și cel imputat de procuror, respectiv luni au intrat în minister, iar marți au ieșit avizele”.”Înaintea mea la avizare au fost doi judecători, dintre care unul de carte funciară, iar ambii au aprobat acel proiect de hotărâre”, a mai spus Chiuariu, adăugând că, de la vârsta de 21 de ani, de când a intrat în politică, a exercitat numeroase funcții publice „cu onestitate” și că el nu este unul din acei politicieni care s-au îmbogățit din această activitate, mărturie stând declarațiile sale de avere. În schimb, a mai spus el, timp de șapte ani imaginea sa publică a avut de suferit de pe urma acestui caz, care în opinia sa nu este o reflecție a realității și care ar fi survenit ca urmare a controlului de fond declanșat la Secția a II-a penală din DNA în vremea mandatului său. Completul de cinci judecători a rămas luni în pronunțare în dosarul Poșta Română și urmează să stabilească un verdict în 24 ianuarie.Procurorii anticorupție au cerut luni, la instanța supremă, în dosarul Poșta Română, pedepse cuprinse „în limitele speciale prevăzute de lege”, respectiv între 5 și 15 ani de închisoare în cazul foștilor miniștri Zsolt Nagy și Tudor Chiuariu, pe care îi acuză de abuz în serviciu.Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condus de președintele instanței, Livia Stanciu, dezbate recursurile făcute de procurorii anticorupție și de inculpații din dosarul cunoscut ca „Poșta Română”, în care sunt judecați, alături de alte persoane, foștii miniștri de la Comunicații și, respectiv, Justiție Zsolt Nagy și Tudor Chiuariu.În 27 noiembrie 2012, fostul ministrul al Justiției Tudor Chiuariu a fost achitat, în acest dosar, pentru abuz în serviciu, de un complet de trei judecători ai ICCJ. Instanța supremă a reținut atunci, în cazul lui Chiuariu, că lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii.Fostul ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației Zsolt Nagy a fost condamnat, tot la fondul dosarului, la trei ani și jumătate de închisoare cu suspendare.În acest dosar au mai fost condamnați Mihai Toader, fostul directorul general al Companiei Naționale Poșta Română (CNPR), care a primit șase ani de închisoare, Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcției de Dezvoltare Strategică al CNPR – cinci ani și jumătate de închisoare, Emanoil Lepădatu, directorul economic executiv al CNPR – cinci ani de închisoare și Ioan Folfă, administratorul societății Topcadex 99 – un an de închisoare cu suspendare.Potrivit anchetatorilor, în perioada anilor 2005 – 2007, printr-un șir de acte nelegale, reprezentanții Poștei au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a SC Imopost Developements SA, demers în care au fost implicați și doi membri ai Guvernului, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a „clarifica” situația juridică a terenului și a favoriza astfel firma menționată.Prejudiciul în acest caz este estimat de DNA la 8.619.787 de euro.