Dosarul mineriadei, închis



Dosarul mineriadei din iunie 1990 a fost închis, Parchetul instanței supreme a decis neînceperea urmării penale împotriva liderului PSD Ion Iliescu, constatând și prescrierea unor serii de fapte penale. Procurorul general al României, Codruța Kovesi, a afirmat, joi, că dosarul privind mineriada din 13-15 iunie 1990, în care este vizat și liderul PSD Ion Iliescu, va fi soluționat în curând, pentru erori în cercetarea acestui caz generalul Dan Voinea fiind verificat de CSM.
Secția pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va discuta peste o săptămână raportul de activitate al Secției Parchetelor Militare, unde șef a fost mulți ani generalul magistrat Dan Voinea, reclamat de Codruța Kovesi la CSM.
Întrebată joi de stadiul cercetărilor în dosarul mineriadei, în care în decembrie 2007 a fost infirmată soluția de neîncepere a umăririi penale împotriva lui Ion Iliescu, pentru nerespectare dispozițiilor legale de către generalui Voinea, procurorul general a spus că în curând va fi dată o soluție.
„Toate actele de cercetare au fost refăcute de procurori”, a adăugat Kovesi.
În 7 decembrie anul trecut, procurorul general al României Coduța Kovesi a formulat un adevărat rechizitoriu la adresa generalului magistrat Dan Voinea, cel care a investigat mineriada, respectiv pe Ion Iliescu, al cărui dosar are o grosime de doar zece centimetri, iar învinuitul nu a fost citat ori audiat niciodată în 17 ani.
Vicii de procedură, imixtiuni în activitatea altui procuror, incompatibilitatea de a cerceta cazul Iliescu sunt motivele invocate atunci de procurorul general al României în „acuzarea” generalului magistrat Dan Voinea, plătit de Ministerul Apărării Naționale, care a decis începerea urmăririi penale a lui Ion Iiescu, după ce Curtea Constituțională a stabilit că un procuror militar nu mai poate cerceta persoane civile, decizie care nu era la momentul respectiv publicată în Monitorul Oficial.
„Urmărirea penală a fost începută de procurorul Dan Voinea, după ce Curtea Constituțională decisese că procurorii militari nu mai au competența în cauzele cu civili, așadar acesta nu avea calitatea procesuală, nu era legal investit să efectueze urmărire penală în cauză”, spune Kovesi.
Procurorul general al României a arătat „munca” de-a lungul unor ani buni și „greutatea” dosarului instrumentat de procurorul Dan Voinea, dosar care îl are drept personaj principal pe fostul președinte al României Ion Iliescu. Kovesi a spus „lucrurilor pe nume” în acest caz datorită „intersului deosebit al publicului”.
„Discutăm despre aflarea adevărului, dar Ion Iliescu timp de peste 17 ani nu a fost audiat în acest dosar, nici în calitate de învinuit și nici în altă calitate. Este cazul să spunem adevărul cu privire la activitatea pe care ne-o desfășurăm. Indiferent de persoanele pe care le cercetăm, actele de urmărire penală trebuie efectuate cu respectarea tuturor prevederilor legale. În primul rând, procesul verbal de începere a urmăririi penale trebuie să întrunească câteva condiții de fond și de formă prevăzute în Codul de procedură penală”, spunea Codruța Kovesi.
Referindu-se la procesul-verbal de începere a urmăririi penale în cazul lui Ion Iliescu, procurorul general al României a susținut că există mai multe încălcări ale legii.
„În momentul în care soluția în acest caz a fost infirmată, cauza nu a fost repartizată procurorului Dan Voinea. În fapt, urmărirea penală a fost efectuată de un alt procuror militar, care a și emis rechizitoriul și care a disjuns cauza la parchetul civil, Secția de urmărire penală și criminalistică. Ca atare, Dan Voinea nu avea calitate procesuală să emită un astfel de proces-verbal. A admite că un procuror șef poate să înceapă urmărirea penală într-un dosar penal aflat în instrumentarea altui procuror din subordine echivalează cu legitimarea imixtiunii în activitatea procurorului”, preciza procurorul general.
„Imaginati-vă cum ar fi să iau un dosar de la Daniel Morar, să încep urmărirea penală în cauză, să îl chem pe învinuit, să-i aduc la cunoștință învinuirea, după care să dau dosarul înapoi. Mai mult, procurorul Dan Voinea era incompatibil să efectueze acte de urmărire penală în acest dosar, pentru că inițial el a fost cel care a sesizat instanța de judecată și cel care a făcut cercetările inițiale în acest caz”, explica procurorul Kovesi.
O altă greșeală taxată de Kovesi a fost aceea că, deși nu era investit pentru acest dosar, procurorul Dan Voinea i-a prezentat învinuitului, adică lui Ion Iliescu, o altă acuzație decât cea pentru care a început urmărirea penală. Practic, spunea ea, urmărirea penală a început pentru o stare de fapt, iar învinuitului i-a prezentată o acuzare pentru care nu se începuse o cercetare, ceea ce echivalează cu o încălcare gravă a dreptului la apărare.
„Practic, învinuitul cercetat nu a luat la cunoștință de faptele pentru care a fost învinuit”, susținea procurorul Kovesi.
Pentru a lămuri lucrurile, procurorul general a explicat că dosarul disjuns, aflat acum la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, îl privește exclusiv pe Ion Iliescu, nu întreg evenimentul mineriadei din 1990, ci doar momentul 13 iunie 1990.
„În momentul în care a fost declinat la procurorii civili, deși s-a susținut că au fost audiate foarte multe persoane, că s-a lucrat foarte mult la acest dosar, de fapt acesta când a venit arăta cam așa: zece centimetri. Atât este dosarul care privește această cauză”, explica procurorul general.
Această soluție nu înseamnă netrimitere în judecată sau neînceperea urmăririi penale, ori clasare, preciza Kovesi. „Dacă într-un dosar de asemenea anvergură se fac astfel de erori de procedură, consider că este legitim să mă întreb care este rigoarea abordărilor normelor procedurale în celelalte dosare instrumentate de Secția Parchetelor Militare și de structurile sale teritoriale”, spunea Kovesi.
Procurorul general preciza că a depus deja o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii pentru efectuarea unei anchete în acest sens. Kovesi a mai spus că procurorii care au ținut dosarele atâția ani, fără a le soluționa, făcând referire directă la Voinea, vor trebui să răspundă într-un fel sau altul, precizând însă că acest lucru numai CSM ar putea să îl decidă.
În urma controlului efectuat de inspectorii CSM la Secția Parchetelor Militare (SPM) din cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a constatat existența unui număr de 285 de dosare nesoluționate începând cu anul 1990, potrivit unui raport al Inspecției Judiciare a CSM, publicat pe site-ul instituției.
Cele mai vechi dosare înregistrate la Ministerul Public sunt cele privind revoluția și mineriada, aflate la Secția Parchetelor Militare.
Generalul magistrat Dan Voinea, procuror militar din 1982, a deținut șefia Secției Parchetelor Militare în perioada 1997-2001, apoi a asigurat interimatul conducerii SPM în perioada mai 2006-octombrie 2007.
Raportul inspectorilor CSM a avut în vedere identificarea dosarelor mai vechi de un an de la sesizare și respectiv mai vechi de șase luni de la începerea urmăririi penale, aflate în curs de instrumentare la procuror sau la organele de cercetare penală.