Dosarul lui Borbely de la DNA vizează acordarea de contracte contra amenajării unui apartament



Dosarul de la DNA al lui Laszlo Borbely se referă la atribuirea de contracte ale Administrației Naționale Apele Române unei firme din Negrești Oaș în schimbul amenajării apartamentului cuscrei ministrului. În acest caz, șeful DNA, Daniel Morar, reclama anul trecut presiuni ale politicienilor.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au efectuat, în iulie 2011, o percheziție într-un imobil care aparținea cuscrei ministrului Laszlo Borbely. Ministrul Mediului Laszlo Borbely ar fi beneficiat de lucrări de 20.000 de euro pentru amenajarea acestui apartament, în schimbul influenței sale în atribuirea contractelor.
Această firmă, pe care ministrul Mediului ar fi favorizat-o, conform DNA, Lescaci Com SRL, a primit în ultimii patru ani 37 de lucrări publice, 34 dintre ele de la „Apele Române”, în valoare de peste 310 de milioane de lei, 18 în timpul mandatului demnitarului.
Procurorii DNA-Serviciul Oradea începuseră atunci urmărirea penală în acest caz împotriva unicului asociat al firmei beneficiare a lucrărilor, SC Lescaci Com SRL din Negrești Oaș, pe nume Ioan Ciocan, dar și împotriva unui consilier al lui Borbely, Szepessy Szabolcs, care ar fi intermediat între omul de afaceri și ministru, potrivit datelor comunicate agenției MEDIAFAX de către DNA.
Ioan Ciocan este învinuit pentru cumpărare de influență, iar Szepessy Szabolcs pentru complicitate la infracțiunea de cumpărare de influență.
În iulie 2011, procuror șef al DNA, Daniel Morar susținea că „nu există un caz Borbely”, nefiind adusă vreo acuzație oficială ministrului Mediului.
Procurorul șef al DNA, Daniel Morar, a acuzat presiunile din partea politicienilor în dosarul legat de ministrul Mediului Laszlo Borbely, el condamnând, în 15 iulie 2011, la TVR Info, presiunile asupra anchetatorilor din acest caz.
Procurorul șef al DNA susținea că solidaritatea unor colegi de partide nu ar fi nicio problemă pentru procurori dacă s-ar opri aici, însă această solidaritate este „condimentată” cu afirmații făcute în necunoștință de cauză și cu acuzații la adresa anchetatorilor. „Am văzut în ce constau declaratiile de susținere ale colegilor de partid sau ale altor partide politice și nu fac decât să constat că se întâmplă lucruri care în ultima vreme se repetă în mod obișnuit. Această solidaritate nu ar fi nicio problemă pentru procurori dacă s-ar opri aici, însă aceste forme de solidaritate sunt condimentate cu afirmații făcute în totală necunoștință de cauză și cu acuzații la adresa DNA sau a procurorilor. Aceste personaje care fac acuzații nu cunosc nici situația de fapt, nici situația juridică și nici normele juridice aplicabile în materie, fără ca asta să-i impiedice să facă acuzații de genul «DNA este o instituție abuzivă». Problema se pune atunci când acest climat pune presiune pe procuror, în condițiile în care oricum instrumentarea unui astfel de dosar este oricum destul de dificilă”, a declarat Daniel Morar.
Ulterior, la Realitatea TV, Morar afirma că atunci când a făcut referire la presiuni asupra procurorilor s-a referit la declarațiile făcute de Mihai Voicu, de la PNL, care a spus că „DNA este ca Petrică cu lupul”, o „instituție necredibilă care aruncă bombe”, la afirmațiile lui Kelemen Hunor, care a susținut că „DNA este o instituție care distruge cariere și că de cele mai multe ori s-a dovedit că acuzațiile sunt false”, precum și la o postare de pe blogul personal făcută de Victor Ponta. „Aceste declarații generează presiuni asupra procurorilor, presiunea este indiferent de efectul pe care-l are. Ne deranjează acuzele și declarațiile nereale cu privire la un caz”, spunea șeful DNA.
În 15 iulie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii s-a autosesizat pentru a apăra independența procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, susținând, într-un comunicat de presă, că le recomandă reprezentanților clasei politice să manifeste rezervă și atitudine ponderată în exprimarea opiniilor referitoare la instrumentarea unor cauze aflate în lucru.
CSM spunea că exprimarea de către clasa politică a unor opinii în legătură cu dosare aflate în lucru poate constitui o imixtiune în activitatea magistraților. „Pe cale de consecință, Consiliul recomandă reprezentanților clasei politice să manifeste rezervă și atitudine ponderată în exprimarea opiniilor referitoare la instrumentarea unor cauze aflate în lucru de către judecători și procurori”, susțineau reprezentanții CSM.
Ulterior, în 21 iulie 2011, CSM a decis respingerea sesizării privind apărarea independenței procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, apreciind că afirmațiile politicienilor nu au constituit o presiune asupra anchetatorilor.
Miercuri, 4 aprilie 2012, DNA a sesizat procurorul general al României să solicite Camerei Deputaților declanșarea procedurilor pentru obținerea cererii de urmărire penale față de Borbely Laszlo, deputat și ministru al Mediului, pentru două infracțiuni de trafic de influență și fals în declarațiile de avere, în formă continuată.
Președintele Senatului, Vasile Blaga, a declarat, miercuri, că PDL nu va obstrucționa justiția și va vota pentru ridicarea imunității de deputat a ministrului Mediului, Laszlo Borbely.
UDMR Mureș și-a exprimat „îngrijorarea în legătură cu campania de discreditare” a vicepreședintelui UDMR Laszlo Borbely, președintele organizației, Kelemen Attila, declarând, miercuri, că acesta este „un politician prea versat” ca să facă greșeli în declarația de avere.