Dosarul de la CNSAS al ÎPS Pimen va fi judecat la Tribunalul București

Declinare de competență. Dosarul înregistrat la Curtea de Apel Suceava ca urmare a contestației depuse de ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, la decizia Colegiului Național de Studiere a Arhivelor Securității prin care s-a dat verdict de poliție politică pentru înaltul prelat nu va mai fi judecat de această instanță.
Decizia a fost luată ieri, magistrații suceveni declinându-și competența în favoarea Tribunalului București.
Motivele care au stat la baza acestei decizii sunt legate de schimbarea legislației. Mai exact, conform OUG 1/2008, competența privind soluționarea contestațiilor la deciziile CNSAS revenea Curților de Apel pe raza cărora aveau domiciliul persoanele din dosare. Ori, potrivit OUG 24/2008, toate dosarele de acest gen se vor judeca de către magistrații de la Secția de Contencios Administrativ a Tribunalului București.
Ce cuprinde dosarul
CNSAS a decis în octombrie anul trecut că Pimen Zainea a făcut poliție politică și a colaborat cu fostele structuri de represiune ale statului comunist.
Potrivit deciziei, actualul arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților a colaborat atât cu Securitatea, cât și cu Direcția de Informații Externe, având numele conspirative „Petru” și „Sidorovici”.
Sub aceste nume, înaltul prelat a dat zeci de note informative, atât despre persoanele din țară, cât și despre românii plecați în străinătate.
ÎPS Pimen și-a început activitatea în anii 1975, „în perioada cât a funcționat la Putna, când a fost folosit uneori de organe în culegerea de informații despre unele elemente străine ce vizitau sau erau cazate la mănăstire”, datele fiind furnizate verbal.
Ulterior, înaltul prelat a avut mai multe misiuni în străinătate, printre cei „pârâți” la Securitate fiind și arhiepiscopul Arhiepiscopiei Misionare Române din SUA și Canada, care era acuzat că nu știe să folosească jocul bingo pentru a aduce prosperitate structurii pe care o păstorea.
ÎPS Pimen spune că nu a semnat nici un angajament cu Securitatea ÎPS Pimen a contestat decizia, motivând că nu a semnat niciodată un angajament cu Securitatea.
“Nu am avut nici un angajament scris cu aceste instituții și concluzia este că numele conspirative și din dosarele 40.160 și I 993 ale SIE au fost date pe proprie răspundere de foști ofițeri cu care am avut diferite discuții sub pretextul activităților bisericești și istorice, referindu-mă la persoane cât am fost ghid la Mănăstirea Putna, iar aceste discuții verbale purtate cu diferiți ofițeri nu au atentat la poziția socială a unui cetățean sau a statului român. Declar pe proprie răspundere că nu am fost colaborator al poliției politice comuniste”, se arată în contestația înaltului prelat.