DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (I). Ca și Dorna Candreni, Vatra Dornei, numită, inițial, Dorna, ca și apa, nu-și poate despărți rădăcinile străvechi de cele ale Câmpulungului Moldovenesc, data atestării documentare putând fi considerată cea de 14 aprilie 1411.
Întâmplările obștești dornene, deja localizate în acest ținut, țin de veacurile mai de tihnă și poate de aceea abia în 13 septembrie 1688 au loc tranzacții cu poieni și prin munții din partea locului, Mihăilă Dodul cumpărând poiana lui Bărnar și muntele Bărnariul de la Gherasim Maleș și de la Ionașcu Porcul, cu 9 lei bătuți, 2 boi și 6 groși de miță albă, deci cu o sumă mai mult decât modestă.
În 9 iulie 1728, Petrea Cărnul și frații săi, Vasile Pățilica și Todașcu Ștefănel, toți din „satul Dorna”, dau mărturie lui Nil, egumenul Voronețului, precum că moșia sa „de pe Bărnariu, din gura Plutoniului în sus”, pe care dornenii cică „au stăpânit-o pe nedrept”, ar fi a mănăstirii Voroneț, după cum scrie uricul acesteia, și se obligă să dea adetul cuvenit sfinților călugări pentru folosirea acestei moșii.
În 5 decembrie 1757, sunt menționați „doi preoți ce sunt la Dorna”, în „Uricul Cămpulungului”, Grigore Ioan Callimah Vodă scutindu-i pe cei doi de dări.
În 16 iunie 1768, când Vasile Todașcu și Candrenii își dispută Runcul Dornei, „fruntașii satului Dorna”, Ion a Irinii, Constantin Todirean, Vasile Iuga, Ioniță Negre, Toader Buzilă și Gavril Rogină, decid că „acel runc este sătescu, ca să cosească cu toții sau să-l pască cu toți”
Între anii 1748-1774, se stabilesc la Vatra Dornei emigranții transilvăneni Giorge Doșogais (Rodna), Gavril Ungurean (Berghia), Marin Faun (Berghia), Vasile Gr. Ungurean (Berghia), Marin Danilă (Berghia), Nichifor Ungurean (Râpa de Sus), Petru Ungurean (Rodna), Vasile Goma (Berghia), Constantin Bercu (Toplița), Tudor Mare (Budacul Românesc), Iosif Ștreangă (Rodna), Gavril Truță (Toplița), Procop Racioc (Toplița), Chirilă Fuavagui (Toplița), Vasile Gilianu (Căila), Ion Bomohaz (Rodna), George Morariu (Budacul Românesc), Horea Ardini (Jelna), Iacob și Nistor Frâncu (Jelna), Tudor Gotha (Rodna), Ion Cătană, Ion Gherman (Râpa de Sus), Filimon Moroșan (Budacul de Sus), Florea și Mihai Brofori (Șieuț), Lupu Ungurean (Bistrița), Matiaș Marian (Berghia), Mihai, Macovei și Vasile Ungurean (Rebra Mare).
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează în Dorna „319 – toată suma caselor”, însemnând 6 popi, 4 panțiri, 1 dascăl, 10 femei sărace și 298 birnici, între aceștia fiind: Gavril Vântu, Grigori Miedria, Lupul Panga, Vasile sin Tănasei, Ion Catană zet Cozah, Nicolai Ciocârlan, Giorgii Iuga, Toader, olar, Cârstea Lopată, Vasile Cozah, Ion Cozah, Nițul sin Cozah, Andrieș sin Chiruță Miedria, Vasile Dandul, Crăciun Lăstun, Ion Toderianu, Grigori sin Ștefan, Petrea sin Ștefan, Chiriță Dolhescu, Timofte sin Dumitru Todoșico, Grigori sin Dumitru Todoșico, Toader Miedria, Dumitru Todoșico, Iacob Todoșico, Ion Cornia, Ion sin Ion Cornia, Vasile a Irinei, Vasile zet lui, Grigoraș sin Irinei, Miron sin Grigoraș a Irinei, Chiruță Miedria, Andrieș Ciotârcă, Todosia, babă cu holtei, Simion Mustea, Ion Mustea, Petrea Mustea, Andrieș Mustea, Vasile Budăi, Nicolai Nacul, Vasile Florea, Alecsa Dranca, Georgii Dranca, Ștefania Mivovanca cu holtei, Ion sin ei (fiul Ștefaniei), Florea Bizum, Toader sin Petrea Irinei, Toader, ungurian, Nicolai Diacul, Ion Diacul, Georgii Pizdele, Vasile sin Pizdelei, Dumitru Pizdele, Andrieș Pizdele, Ion sin Dumitru Pizdele, Toader Pizdele, Iliana săracă cu holtei, Ion Miedria, Nastasia Iroae cu Gavril holtei, Vasile sin Iuga, Nicolai sin Negrii, Costandin Todirian, Toader Buzilă, Grigoraș Druga, Irimia Odochian, Gavril Odochian, Ioana săracă cu Petrea holtei, Toader Nacul, Gavril Nacul, Dumitru, ungurian, Irina Florea holtei, Nicolai sin Petrea Palaghei, Toader Mălăeș, Gavril Boncheș cu mamă, David Boncheș, Vasile sin Nicolai, diac, Ion zet Varvarii, Grigori sin Iuga, Ion Porcu, Ion, ungurian, cârciumar, Andronache, jitar, Ion, olar, Ion Subțirel, Petrea Subțirel, Chiruță Subțirel, Dămian Subțirel, Gavril Țicșa, Georgii Dranca, Grigori sin Nichituș, Nistor Mazga, Vasile Mazga, Vasile Pântea, Nichita sin Pântea, Ion Mititel, Petrea zet Vasile Pântea, Toader Subțirel, Ion Zoian, Sandul Mivovan, Acsinte zet Mivovanu, Filip Iuga, vornicel, Precopi Dranca, Vasile Iuga, Nicolai Ursaca, Toader a Nichitei, Iosif Dranca, Ion Nichituș, Nicolai Nichituș, Vasile Ursaca, Lupul sin Mariei, Costandin sin diacul, Ștefan brat lui, Andrieș tij brat lui (de asemenea frate lui), Dumitrașco sin Măriuții, Ion Pomogaci, Petrea sin Irinei Negroaei, Grigoraș Rogină, Ilieș zet popei Mihăilă, Chiruță sin Irinei, Petrea a Irinei, Ion sin Petrea a Irinei, Luca sin Pardău, Grigori brat lui (frate lui Luca Pardău), Ion Pardău, Simion Pardău, Maftei sin Gavril Candrea, Gavril Candrea, Acsinte Candrea, Ion sin Candrea, Miftodii sin Candrei, Mihăilă, ungurian, Nistor Candrea, Denisă Candrea, Toader Candrea, Constandin Candrea, Manole, diac, Simion Candrea, Dumitrașco sin Candrea.
[1] ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 252