Donțu propune introducerea de noi reguli la achiziționarea de terenuri de către cetățenii străini

Cetățenii străini și firmele acestora pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pe teritoriul țării noastre în limita a 50 de hectare pe bază de reciprocitate, adică numai dacă și persoanele fizice și juridice din România pot deține astfel de terenuri în țările respective. Este una din propunerile legislative ale senatorului PSD de Suceava Ovidiu Donțu, pentru modificarea și completarea Legii nr. 312/ 2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine și pentru modificarea Legii nr. 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vănzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/ 2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă, și înființarea Agenției Domeniilor Statului.
Vânzarea terenurilor agricole, pădurilor și terenurilor forestiere situate în extravilan către cetățenii străini sau firmele acestora, suspendată trei ani
Donțu mai propune ca destinația terenurilor agricole, pădurilor și terenurilor forestiere cumpărate până acum de anumite categorii de cetățeni străini din statele membre sau apatrizii cu domiciliul într-un stat membru în aceleași condiții cu cele aplicabile cetățenilor români, de la data aderării României la Uniunea Europeană, să nu poată fi schimbată încă 15 ani de la intrarea în vigoare a noilor prevederi legale. Totodată, parlamentarul social-democrat propune suspendarea pentru o perioadă de trei ani a posibilității de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor și terenurilor forestiere situate în extravilan de către cetățenii străini sau firmele acestora.
„Schimbările propuse vizează introducerea, în situația juridică descrisă de principiul reciprocității, și a conceptului de egalitate din punct de vedere al suprafețelor maxime de teren care pot fi deținute de cetățenii străini (sau persoane juridice) ori apatrizi din state nemembre UE, precum și în ceea ce privește condiția, în cazul cetățenilor străini (sau persoane juridice) ori apatrizi din state membre UE, de a se putea asigura și cetățenilor români dreptul la achiziția de astfel de terenuri pe teritoriul acestor state, precum și menționarea unor suprafețe maxime care pot fi deținute. Alte modificări vizează mărirea termenului de la 20 de zile lucrătoare la 45 de zile calendaristice în care este necesar a fi eliberate avizele de la Ministerul Apărării Naționale sau al Culturii pentru vânzarea anumitor terenuri amplasate lângă obiective militare sau cu situri arheologice, și obligarea la declararea datelor de identificare ale cumpărătorilor”, a completat Ovidiu Donțu.
România, unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafețe străinilor
În expunerea de motive la proiectul său de lege, senatorul Donțu face referire la raportul din 2014 al Transnational Institute pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene, care atrage atenția asupra fenomenului de „acaparare” a terenurilor agricole din Europa de Est de cetățeni străini din afara UE, analizând, totodată, și cât teren a fost cumpărat de cetățeni ai Uniunii Europene, dar din alte țări decât acelea în care se află terenurile. Raportul mai arată că topul latifundiarilor din România este ocupat pe primele 5 poziții de cetățeni străini, țara noastră fiind unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafețe străinilor.
„De exemplu, una dintre condițiile pe care un român trebuie să le îndeplinească pentru a putea cumpăra teren agricol în Ungaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia sau Slovacia este de a fi căsătorit cu un cetățean al acestui stat. Investitorii italieni și germani, urmați de arabi și de cei din Ungaria, dețin cele mai mari suprafețe de teren agricol din țara noastră. Românii care ar dori să devină proprietari în Italia sau Germania se vor lovi de o serie de opreliști. Totodată, aproape în fiecare țară există dreptul de preempțiune al vecinului sau al arendașului la cumpărarea terenului, în vederea comasării, iar în altele și statul beneficiază de întâietate, din considerente privind protecția mediului sau de limitare a speculei. În Germania, tranzacțiile sunt supravegheate de o autoritate națională care se pronunță în cel mult trei luni de la primirea cererii de avizare. În principiu, oricine este îndreptățit să achiziționeze teren”, a spus senatorul sucevean.
Ovidiu Donțu solicită ca proiectul său de lege să fie discutat în Plenul Senatului în procedură de urgență.