Direcția de Sănătate Publică (DSP) Suceava, în parteneriat cu Școala Gimnazială Nr. 4 Suceava, Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” Cârlibaba, unitățile administrativ-teritoriale cu asistență medicală comunitară și furnizorii de servicii medicale au derulat, ieri, o campanie de combatere a risipei alimentare, cu ocazia Zilei Naționale a Alimentației.
Directorul executiv al DSP, dr. Cătălina Zorescu, a informat, printr-un comunicat de presă, că obiectivele campaniei sunt creșterea nivelului de informare a populației despre risipa alimentară, modalități de combatere a acesteia și măsuri esențiale pentru siguranța alimentelor. Partenerii în campanie își propun să facă publicul larg să înțeleagă faptul că risipa alimentară este o problemă socială majoră, în condițiile în care „milioane de oameni trăiesc la limita sărăciei, iar industria alimentară se confruntă cu dificultăți în gestionarea tonelor de deșeuri alimentare”.
Campania vizează și decidenții politici, în vederea elaborării și adoptării normelor de aplicare a Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.
Unul dintre mesajele transmise către public de DSP este „Donați alimentele pe care nu le consumați!”, concomitent cu cinci recomandări pentru o mâncare mai sigură. Acestea sunt: păstrați curățenia; separați alimentele gătite de cele crude; gătiți (preparați termic) cât mai bine alimentele; păstrați alimentele la temperaturi sigure; folosiți surse de apă și materii prime sigure la prepararea alimentelor.
De aici decurge și sloganul campaniei, „Alimente sigure în cantitățile necesare. Stop risipei alimentare!”.
„Asigurarea securității alimentare a populației este obligația fiecărui stat. Problema securității alimentare, a accesului populației la produse agro-alimentare de bază și de calitate corespunzătoare constituie o preocupare majoră cu care se confruntă, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate statele lumii, dar în primul rând cele subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Asigurarea securității alimentare pentru toți indivizii contribuie la liniștea socială, la stabilitate și prosperitate”, arată dr. Zorescu, în comunicat.
Pentru atingerea obiectivelor propuse, DSP a organizat la cele două școli partenere în proiect evenimente informative, culturale, distractive și sportive, pe tema necesității reducerii risipei alimentare și asigurarea unei alimentații sigure. De asemenea, a distribuit materiale promoționale cu mesaje educative prin asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari, precum și la cabinetele medicale școlare.
Recomandări pentru spitale în scopul reducerii deșeurilor alimentare
Campania vizează și spitalele din județ, care au primit recomandări pentru reducerea cantității de deșeuri medicale. Conform DSP, aceasta se poate realiza prin stabilirea unui dialog cu furnizorii de produse alimentare locale pentru achiziția de produse proaspete, locale, de sezon și organice, ceea ce duce la un impact mai mic asupra mediului și previne risipa de alimente la sursă. Prin îmbunătățirea comunicării între bucătărie și saloane se asigură informații exacte cu privire la numărul de pacienți care necesită mese și despre preferințele pacienților.
Risipa de alimente se poate preveni și prin stabilirea unei proceduri de servire a mesei simplificată și flexibilă, inclusiv ore protejate de masă, în timpul cărora pacienții care pot mânca în mod independent nu sunt întrerupți, iar pacienții care au nevoie de asistență sunt ajutați, și a unor oportunități pentru anulări de masă. De asemenea, spitalele ar trebui să le asigure pacienților porții mari, standard sau porții mici de meniuri și să-i ajute să ia decizii în cunoștință de cauză și să efectueze studii referitoare la preferințele pacienților și la obiceiurile alimentare și, dacă este necesar, să modifice meniurile pentru a elimina felurile de mâncare cele mai nepopulare. Tot pentru spitale, DSP recomandă monitorizarea și măsurarea risipei de alimente (atât cantitativ, cât și costurile); evaluarea alimentelor cel mai des irosite, în scopul de a optimiza servirea mesei, ținând cont de preferințele și nevoile pacientului și explorarea alternativelor pentru a redistribui surplusul de alimente, cum ar fi donarea la bănci de alimente sau către alte sisteme caritabile, ori transformarea acestuia în energie.
