Ce mai freamăt a stârnit acestă victorie a naționalei! Această victorie furată Ungariei, desigur. Iată că domnu’ Piți a găsit un mod pervers de a-i oftica la maximum pe maghiari, luându-le cărnița din gulaș taman când se terminaseră găluștile! Și, în loc să fie apreciat pentru asta, este luat la țintă de pretutindeni. Se descoperă abia acum că nici măcar nu putem să ne bucurăm de acest egal amărât, fiindcă apar turcii pe turnantă. Dar n-am auzit pe nimeni să-i fi atras atenția selecționerului asupra acestei chestiuni atunci când declara că un egal la Budapesta l-ar mulțumi. La emisiunea lui Ivanovici, domnu’ Piți a fost șutuit ca în anii ’50, de începusem să țin cu el! Distinsul amfitrion Ivanovici declara că domnu’ Piți e un selecționer slab, el ar fi susținut asta dintotdeauna. Băiatul ăsta sigur a avut, la vremea lui, polonicul de tocșoist în raniță… Îmi amintesc perfect cum încerca disperat o împăcare cu Pițurcă după victoria cu Olanda, de la Constanța, ridicându-l în slăvi și numindu-l antrenor mare. De fapt, Victor Pițurcă nu e deloc mare, dar nici chiar așa de slab. E doar un mediocru bătut de noroc. Ajutat puțin spre deloc de circumvoluțiuni, s-a răzbunat pe noroc, bătându-l și el. Prima sa calificare a fost obținută pe cârca lui Hagi, dar a fost ușuit pentru că a făcut declarații de toată jena chiar despre cel care îl scosese din rahat în preliminarii. Iar la calificarea care i-a creat aura în ochii unora (mulți, prea mulți!), a beneficiat de două locuri calificante direct (nu mai pupă nimeni așa ceva!), concurând pentru ele cu Olanda și…………… (așcompleta pe linia punctată, dacă aș avea ce!). Pentru că nu conta șefia grupei, Olanda nu s-a omorât cu firea, i-am luat fața cu golul acela al lui Goian, dar când a contat cu adevărat, peste câteva luni, ne-a trimis acasă de la turneul final fără să forțeze. Dar acest personaj poreclit Satana are și o calitate. Una mare, atipică oamenilor din fotbal. Nu mai pupă în veci dacă a fost scuipat. Așa că alde Ivanovici, Meme, Corleone, Iancu au fost respinși chiar dacă au încercat uneori s-o dea la pace. Așa că ăștia n-au alternativă, îl urăsc pe domnu’ Piți din ficați. Le e balsam orice eșec al lui Pițurcă, inclusiv cel în fața fostei lui pițipoance, Vica balerina. Vă imaginați cum ar fi pentru ăștia o victorie cu Olanda. Deși asta l-ar face iarăși mare pe Pițurcă, e un rău mai mic.
Pentru că astăzi m-am pierdut în chestiuni ezoterice, mă voi referi mai concret la jocul cu Ungaria în articolul de marți, publicat miercuri, adică înainte și în același timp după meciul din Olanda…