Doi tineri cercetători, soț și soție, câștigă împreună 1.140 de lei

Meseria de cercetător în domeniul agriculturii pare a fi, la Suceava, mai degrabă un exercițiu de supraviețuire decât un serviciu laborios, ce presupune crearea unor soiuri performante de culturi agricole și descoperirea de tehnologii pentru îmbunătățirea producțiilor. La Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Suceava lucrează 11 cercetători și 12 asistenți de cercetare, salariul mediu brut al acestora fiind de 1.246 de lei. Asta în condițiile în care toți au studii superioare în domeniu, mulți fiind absolvenți și de doctorat.
Pasiunea pentru meserie, în balanță cu sărăcia
Doi tineri cercetători, soț și soție, proaspăt absolvenți ai Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iași, s-au angajat la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Suceava în urmă cu un an.
Gabriel Beșleagă are 27 de ani, în timp ce soția sa, Alina Nicoleta Beșleagă, are 26 de ani. El din Târgoviște, ea din Botoșani, cei doi s-au cunoscut pe băncile facultății din Iași. După ce au absolvit școala și-au încercat norocul la Stațiunea de Cercetare Suceava, pentru că la unitatea de la Iași nu exista nici o posibilitate de angajare.
„Am vrut din totdeauna să lucrez în horticultură, pentru asta m-am pregătit ani de zile. În august 2008 am ajuns împreună cu soțul la Suceava și am început treaba aici”, își începe povestea Alina Nicoleta Beșleagă.
Deși pare aproape incredibil, cei doi au început să lucreze pe un salariu net de 460 de lei. Abia în luna februarie a acestui an, leafa lor a crescut la 750 de lei brut, de unde le rămâne un venit net de aproximativ 570 de lei.
„Ca profesie, pentru noi e serviciu ideal. Asta este însă în balanță cu situația financiară extrem de grea”, spun cei doi soți.
Și-ar dori un copil, dar știu că nu-și permit să-l crească
Alina Nicoleta Beșleagă lucrează pe acest salariu în condițiile în care a început și doctoratul în horticultură.
„Muncesc uneori și 10-12 ore pe zi, după care mă pregătesc pentru examenele de doctorat. Numai speranța ne mai ține pe aici”, mărturisește tânăra de 26 de ani, oarecum optimistă, deși știe că are colegi mai în vârstă, cu experiență de peste zece ani în domeniu, care abia ating un salariu net de 1.000 de lei.
Dacă se mai poate vorbi de noroc în cazul lor, cei doi soți stau fără chirie într-o mică locuință aparținând Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Suceava, după ce Dumitru Bodea, directorul instituției, le-a pus acest spațiu la dispoziție pentru a-i convinge să rămână pe post.
„Dacă nu am avea locuința, cu salariile pe care le avem nu am putea să plătim nici chiria și nici utilitățile. Și așa abia supraviețuim”, spune Gabriel Beșleagă.
Cei doi tineri mărturisesc că, deși și-ar dori, nu se pot gândi încă la un copil.
„Deocamdată avem de gând să rămânem în domeniu. Pe viitor nu știm pe ce drum o vom lua, însă cu banii aceștia e foarte greu de trăit”, spun soții Beșleagă, care din cauza situației de criză de la stațiune văd cu întârziere și puținii bani pe care îi câștigă.
Stațiunea a supraviețuit prin munca unor angajați pasionați de meserie
În prezent, la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Suceava lucrează 115 angajați, din care 23 sunt încadrați pe posturi de cercetare, iar restul sunt în sectorul de producție.
Stațiunea, subordonată la nivel central Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu – Șisești” București, se autofinanțează exclusiv din fonduri proprii.
De la 2.100 de hectare de teren pe care unitatea le avea în administrare în 1990, acum doar 860 îi mai aparțin, multe dintre fostele suprafețe fiind revendicate și câștigate în instanță de proprietari.
Suprafețele stațiunii se găsesc în zona din spatele magazinelor Metro și Galleria (în urmă cu câțiva ani și terenurile de sub aceste centre comerciale aparțineau stațiunii), aproximativ 500 de hectare, și în cartierul Ițcani, alte 360 de hectare.
„La noi greutățile cele mai mari au început cam din anul 2000. Îngrășămintele, pesticidele, motorina s-au scumpit din ce în ce mai mult, iar produsele noastre, destinate cultivatorilor de teren, și ei foarte săraci, nu au putut fi vândute decât la prețuri mici. În aceste condiții salariile nu au fost motivante, au rămas aici doar cei îndrăgostiți de meserie. Cu muncă multă din partea personalului, și multe sacrificii, am reușit să ajungem astăzi fără nici o datorie, ceea ce puține unități de profil din țară au reușit”, a explicat Dumitru Bodea, directorul stațiunii din anul 1999, și el cercetător, specializat în cultura cartofului.
O nouă lege, speranțe de mai bine pentru viitor
Luna trecută a adus o veste foarte bună pentru conducerea Stațiunii de Cercetare Agricolă. Legea 45/2009, privind organizarea cercetării în domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, dă speranțe de mai bine pentru viitor.
„Prin această lege s-a stabilit că terenurile pe care le mai au acum în administrare toate stațiunile din țară nu vor mai face obiectul nici unei retrocedări. Pentru prima dată vom primi finanțări de la bugetul de stat, care vor reprezenta o parte a salariilor cercetătorilor și personalului ajutător, totodată urmând a avea parte și de fonduri pentru achiziționarea de echipamente de cercetare”, a declarat Dumitru Bodea, precizând că această lege ar putea reprezenta o adevărată gură de oxigen pentru unitatea pe care o conduce.
Cum supraviețuiește Stațiunea de Cercetare
Înființată în anul 1946, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Suceava se axează pe cercetări în domeniul culturii plantelor de câmp. Ca principală activitate stațiunea creează soiuri și produce sămânță pentru zece culturi specifice acestei zone a țării (porumb timpuriu, grâu, orzoaică de primăvară, secară de toamnă și de primăvară, triticale, cartof și trei tipuri de plante furajere). De asemenea, personalul specializat în cercetare elaborează tehnologii și secvențe tehnologice pentru cele zece culturi.
Unitatea are și o componentă de producție, cultivând furaje pentru o fermă proprie de bovine de elită, din rasa bălțată românească.
Stațiunea se autofinanțează cu precădere din două direcții: prin vinderea soiurilor de sămânță produse și prin livrarea junincilor de la fermă crescătorilor interesați.