Doi dintre cei mai mari ghețari din Groenlanda sunt pe punctul de a dispărea, au anunțat cercetătorii americani care analizează zilnic imaginile colectate de sateliții Agenției spațiale americane (NASA), potrivit AFP.
O bucată de 29 de kilometri pătrați din ghețarul Petermann (nordul Groenlandei) s-a desprins în perioada 11 – 24 iulie, a declarat Jason Box, profesor asociat la Centrul de cercetări polare de la Universitatea din Ohio.
Anterior, ghețarul Petermann a mai pierdut părți importante din suprafața sa, mai ales în perioada 2000 – 2001, când a înregistrat o pierdere de aproximativ 86 de kilometri pătrați.
Specialiștii sunt îngrijorați, în prezent, de o fisură enormă aflată la baza ghețarului Petermann, care ar putea semnala pierderea unei părți semnificative din suprafața acestuia. În cazul în care ruptura se va produce în partea superioară a ghețarului, o porțiune de până la 160 de kilometri pătrați s-ar putea desprinde, ceea ce ar reprezenta o treime din masa acestuia, au explicat cercetătorii.
Ghețarul are o suprafață de plutire de 16 kilometri pe 80,4 kilometri, totalizând 1.295 de kilometri pătrați.
Specialiștii au precizat că și imensul ghețar Jakobshavn se micșorează, pierderile de suprafață fiind cele mai importante din ultimii 4.000 – 6.000 de ani. Partea nordică a acestuia s-a desprins în ultimele săptămâni, iar ghețarul a pierdut zece kilometri pătrați de la sfârșitul ultimului său sezon de topire.
Cel puțin o zecime din ghețarii Groenlandei provin din Jakobshavn, ceea ce face ca acesta să fie cel mai productiv aisberg din regiune.
Suprafața acestuia s-a redus cu 49 de kilometri pătrați în perioada 2001 – 2005, un fenomen care a reprezentat un semnal de alarmă pentru specialiști în ceea ce privește impactului încălzirii globale asupra ghețarilor din întreaga lume.
O bucată de gheață cu o înălțime de 60 de metri și o greutate de mai multe mii de tone s-a desprins, pe 8 iulie, din imensul ghețar argentinian Perito Moreno, un fenomen unic în plină iarnă australă. Specialiștii au declarat că evenimentul a avut loc din cauza efectelor încălzirii globale.
În afară de imaginile furnizate de sateliții NASA, cercetătorii de la Universitatea din Ohio au folosit date provenite de la camerele de monitorizare a efectelor încălzirii globale din Groenlanda.
